Slider-home

  • psiholog de serviciu un gand si o directie, camarazi pe drumul vietii.
    Colegi de drum

    Un gand si o directie, camarazi pe drumul vietii.

  • psiholog de serviciu Stare in culoare
    Stare in culoare

    Cauta culoarea ta in jur

  • psiholog de serviciu Conecteaza-te cu adevarat la ceilalti!
    Conecteaza-te cu adevarat la ceilalti!

    Apreciaza-l pe celalalt pentru cine este el

     

Ai putea indrazni sa nu disciplinezi?
Miercuri, Mai 10, 2017
Esti o mama iubitoare, iar copiii tai in general sunt cuminti. Dar toata lumea stie ca si ei au nevoie de disciplina. Ce ar insemna insa o disciplina plina de iubire? Cuvantul disciplina suna foarte rece si cumva negativ, asa ca cel mai bine ar fi sa definim termenii. In dictionar, disciplina se mai numeste si: pedeapsa, instructie, antrenament care modeleaza, corecteaza sau perfectioneaza facultatile mentale sau caracterul moral; control obtinut fortand ascultarea si subordonarea. Astfel ca disciplina in principiu a insemnat instructie si ghidare si provine din radacina latina a cuvantului discipol. Azi totusi, acel sens al cuvantului este invechit si cuvantul a ajuns sa insemne doar pedeapsa. Dictionarul defineste pedeapsa ca si actiune facuta cu intentia de a rani, fie fizic, fie psihologic, cu scopul de a preda o lectie. Asa ca nu exista deloc o disciplina iubitoare, fiindca cel mic nu va experimenta niciodata ceva destinat sa cauzeze durere ca fiind iubitor. Cum am ajuns oare la ideea ca, pentru a-i ajuta pe copii sa faca ceva mai bine, noi trebuie sa-i facem sa se simta mai rau? Daca cel mic nu experimenteaza disciplina ca dureroasa, atunci e doar o invatatura. In acel caz, de ce sa confundam problema si sa o numim disciplina, care are conotatii atat de negative? De ce sa nu o numim invatatura sau indrumare iubitoare? Ce s-ar schimba? Pentru inceput, ar schimba felul in care ne intelegem copiii. In loc sa vedem ca cei mici au nevoie de pedeapsa ca sa-i convingem sa nu se mai poarte urat intentionat, am utiliza niste lentile cu totul diferite. Ii vom vedea ca avand nevoie de indrumare, invatare si sprijin. Ne-am da seama ca: Toate comportamentele negative sunt un strigat dupa ajutor sau conectare Raspundeti la nevoi si comportamentul se va schimba. Multe din ce consideram noi "purtare proasta" sunt copilarii normale si pot fi corectate simplu prin indrumare iubitoare. Copiii invata ceea ce traiesc pe pielea lor Prin experiente repetate, fiecare moment petrecut alaturi de copilul nostru modeleaza felul in care ei vor sti sa se controleze singuri si cum sa se relationeze cu ceilalti. Daca un copil nu ne implineste asteptarile, acesta are nevoie de mai mult sprijin. Asta inseamna fie ca are nevoie de mai mult sprijin pentru a o face, fie ca e vorba de invatare, conectare, limite empatice sau de ajutor in a lucra cu emotiile care le stau in cale. Odata ce copiii isi pot regla emotiile, ei pot sa isi regleze si comportamentele Daca cei mici se simt conectati cu noi, ei vor sa ne urmeze indrumarea, dar uneori nu pot deoarece emotiile lor ii coplesesc cortexul frontal aflat inca in dezvoltare. Ajutati-i cu emotiile si vor putea sa isi controleze comportamentul. Va intrebati daca unele comportamente negative sunt pur si simplu facute pentru ca cel mic face ce vrea? Bineinteles! Dar in acest caz, este un stegulet rosu, un semn ca cel mic considera  conexiunea cu tine mai putin importanta decat sa faca ce vrea el. Astfel, relatia are nevoie de imbunatatire, sau copilul are nevoie de ajutor cu emotiile care il impiedica sa se conecteze cu tine. Daca ignori steguletul rosu si il pedepsesti, tratezi simptomul, nu cauza. Si il vei trata in continuare intr-un fel care va garanta mai multe probleme mai tarziu, fiindca erodezi relatia putin cate putin. Cand un copil are incredere ca suntem cu adevarat de partea lui, si isi poate manevra emotiile acelea mari, atunci el este dispus sa renunte la ceea ce vrea, ca sa faca ceva ce vrea mai mult, adica sa fie in mod pozitiv conectat cu noi. Daca ne gandim putin, aceasta e definitia auto-disciplinei, a renunta la ceva ce dorim pentru ceva ce dorim mai mult (acea felie de tort pentru silueta si sanatate). Deci de fiecare data cand copilul decide sa nu isi mai loveasca sora, fiindca ceea ce doreste mai mult este respectul tau calduros, el va construi o cale neuronala pentru a deveni mai auto-disciplinat. Si acea auto-disciplina va dura pentru tot restul vietii lui. Daca ma urmariti, probabil inca mai spuneti: "Dar copii au nevoie totusi de limite!". Si eu sunt de acord. Stabilirea limitelor face parte din indrumarea copiilor. Este parte din sarcina copiilor sa testeze aceste limite, ca sa invete ce este permis, unde se afla granitele. Majoritatea parintilor trebuie sa stabileasca limite toata ziua, in fiecare zi. Limitele care functioneaza sunt ferme, astfel incat copilul se poate opri din testat, dar sunt si empatice, ca si copilul sa nu simta ca este o persoana rea. Stabilirea limitelor nu inseamna disciplina, nu este ceva neplacut facut cu scopul de a da o invatatura. Daca va ganditi ca cei mici au nevoie de pedepse ca sa invete, atunci aflati ca cei mici au nevoie de invataturi fiindca atunci cand sunt amenintate fiintele umane nu pot invata, iar pedepsele sunt o amenintare catre copil. Cand sunteti in aparare, sunteti deschis la invatare si la crestere? Limitele sunt mult mai eficiente in dezvoltarea auto-disciplinei la copilatunci cand sunt puse cu empatie, fiindca cel mic nu se opune atat de mult. Ca sa ne schimbam gandirea trebuie sa ne schimbam cuvintele, sa trecem dincolo de cuvantul disciplina. Sa ne ghidam copiii cu mai multa iubire si cu limitari empatice. Un articol de dr. Laura Markham, postat pe ahaparenting.com
Femeile din spatele presedintilor momentului: Trump vs Macron
Marti, Mai 09, 2017
Ori de cate ori avem in centru atentiei un barbat puternic, precum un presedinte, urmatoarea intrebare este centrata in jurul partenerei acestuia. Daca femeia din spatele acestuia prezinta anumite particularitati, incep speculatiile, comentariile, intrigile si barfele. In urma alegerii lui Donald Trump ca presedinte al Statelor Unite ale Americii, au fost milioane de cautari pe Google despre Melania Trump. Toti au vrut sa stie mai multe despre originile sale, cariera sa de fotomodel si nudurile acesteia, afacerile cu bijuterii si relatia sa cu exuberantul om de afaceri devenit al 45-lea presedinte al celui mai puternic stat din lume. Diferenta de varsta dintre cei doi soti nu a fost un subiect important deoarece era firesc ca un barbat cu averea si statusul lui Donald Trump sa fie casatorit cu o femeie mult mai tanara decat el. In inconstientul nostru colectiv exista arhetipul barbatului puternic ce isi alege sotia tanara si frumoasa, care sa dea nastere unor urmasi sanatosi si vigurosi. Donald Trump este personificarea visului American al succesului in afaceri, al faimei si bogatiei, dar si al cuceritorului, inclusiv in ceea ce priveste sexul frumos. In concluzie, era firesc sa aiba la brat o tanara frumoasa sotie. Diferenta de varsta dintre Emmanuel Macron si Brigitte Macron a starnit insa multiple reactii emotionale, deoarece de aceasta data diferenta de varsta este inversata, adica sotul este cel mai tanar si sotia mai in varsta. Diferenta de varsta dintre cele doua cupluri prezidentiale, unul din Statele Unite ale Americii si celalalt din Franta, este aproximativ aceeasi. 24 de ani ii desparte pe sotii Trump si 25 pe sotii Macron. Cu toate acestea, imaginea francezilor pare sa fie mult mai controversata. De ce? Suntem obisnuiti cu arhetipul ce prezinta un barbat mai varsta cu o tanara doamna. Este un lucru aproape firesc, cu care ne-am obisnuit. Imaginea cuplului francez ne bulverseaza insa. Este adevarat ca in ultimul timp tot mai multe celebritati de gen feminin ajung sa isi asume relatii cu barbati mai tineri si societatea sa accepte aceste excentricitati ale "vedetelor" care se pastreaza tinere si atragatoare si dupa ce implinesc varsta care in urma cu cateva decade le-ar fi catalogat drept "batrane". Operatiile estetice si accesabilitatea pe scara larga a tratamentelor de intinerire au condus sexul frumos la o prelungire a atractivitatii fizice si la o incredere sporita in farmecul lor. Cu toate acestea, inconstientul nostru asociaza in continuare femeia cu maternitatea, frumusetea trecatoare, subordonarea fata de barbat si pasivitate. Avand in fata ochilor un cuplu format dintr-o doamna in varsta de 64 de ani, atragatoare, alaturi de un tanar domn devenit cel mai tanar presedinte al Frantei, neinsotiti de copii, tabloul acesta pare unul strain si greu de inteles. Mintea cauta sa judece si sa acuze ceea ce nu poate intelege. In consecinta, face multiple speculatii in nevoia de a reduce disonanta cognitiva cu care se confrunta. Din punct de vedere psihologic, cei care sunt angajati in relatii si casnicii cu persoane mai in varsta decat ei cauta de obicei mai multa siguranta si stabilitate, ei insisi fiind din punct de vedere emotional si mental mai maturi decat cei de aceeasi varsta. Din punct de vedere psihanalitic se poate vorbi de o nevoie inconstienta de protectie materna sau paterna, insa din punct de vedere al dinamicii relationale in cuplu, adesea observam ca cei care se casatoresc cu persoane mai in varsta sunt mai maturi emotional. La fel cum un barbat se poate indragosti de candoarea si caldura unei tinere femei, o femeie tanara poate fi atrasa de maturitatea emotionala si intelectuala a unui barbat cu cativa ani in plus. Adesea, baietii pana in jurul varstei de 35 de ani cauta doar sa cucereasca cat mai multe femei, sa se faleasca si sa castige cat mai multi bani, in detrimentul sanatatii relationale, al sentimentelor partenerei sau comunicarii. La fel si un barbat tanar care doreste o relatie matura poate sa se indragosteasca de o femeie mai in varsta care intelege nevoile unui barbat, stie cum sa il sustina si sa il ajute sa progreseze comparativ cu o tanara instabila emotional care doreste petreceri, haine si isi petrece jumatate din timp pe retelele de socializare. In concluzie, consider ca noul cuplu presidential francez si povestea lor pot fi privite cu un ochi mai indulgent si cu o minte mai deschisa. Institutia familiei si imago-ul familiei format din mama, tata, copii, toti tineri, fericiti si sanatosi ramane un vis, care se poate implini sau poate suferi cateva transformari. In Franta, numarul mamelor care isi cresc singure copiii este in continua crestere, la fel ca in tot restul lumii. Cuplurile si povestile de dragostea dintre oameni capata noi forme. Povestea sotilor Macron este declarativ una de dragoste intarita totusi de gesturi si comportamente sustinatoare. Poveste sotilor Trump vorbeste de la sine atunci cand presedintele isi lasa sotia in spatele sau sa coboare singura din masina sau din grimasele frumoasei Prime Doamne in timp ce sotul ei tine discursuri. Imaginea versus sentimentele, ipocrizia versus emotii umane ar putea fi cateva titluri care sa descrie in cateva cuvinte ceea ce exprima in fond sotii Trump versus sotii Macron.
Activitati pentru dezvoltarea copilului
Miercuri, Mai 03, 2017
Dezvoltarea fizica, abilitatile motoriii fine si grosiere, echilibrul si coordonarea ochi-mana, sunt necesare pentru multe sarcini, de la scriere la atletism. Cand copilul este implicat in activitati fizice, el solicita si angreneaza multe parti ale creierului. Astfel, el isi faciliteaza dezvoltarea creierului, prin oferirea de si mai mult oxigen. Chiar si exercitiile pentru muschii mici cum ar fi jocurile cu degetele stimuleaza cresterea creierului, asadar iata cateva exercitii pe care le puteti face oricand cu cei mici: Faceti baloane de sapun De la 12 luni in sus, puteti lasa pe cel mic sa prinda baloanele pe care le faceti. Copiii considera baloanele ca fiind fascinante, iar vanatul si spartul lor poate fi foarte distractiv. Puteti folosi o bagheta mare si apoi una mai mica ca sa inteleaga diferenta intre dimensiunile baloanelor. Acest joc stimuleaza simturile celui mic, iar miscarile corpului ajuta la antrenarea abilitatilor motorii grosiere. Rostogolirea mingii Tot de la 12 luni in sus, puteti folosi o minge cu dimensiuni potrivite pentru ca cel mic sa o poata duce cu ambele maini. Asezati-va fata in fata la cativa metri distanta si rostogoliti mingea usor spre copil, incurajandu-l sa o rostogoleasca inapoi spre dvs. Indepartati-va de cel mic cand vedeti ca trimite mingea tot mai bine si puteti varia jocul facand mingea si sa sara spre el in loc sa se rostogoleasca. Acest joc il invata pe copil sa fie constient de corp, dezvolta abilitati motrice grosiere si de concentrare. Cursa de obstacole cu perne Faceti un circuit cu perne si animale de plus si incurajati-l pe cel mic sa se taraie sau sa mearga spre voi inlaturand pernele si obiectele din cale. Puteti folosi perne de toate dimensiunile, culorile si texturile. Faceti cursa mai interesanta si folositi cutii de carton prin care trebuie sa treaca. Acest joc ajuta la dezvoltarea abilitatilor motorii grosiere, a constiintei propriului corp si a echilibrului. Jocuri de echilibru De la 2 ani in sus, puteti folosi o scandura mai subtire din placaj de lemn sau puteti merge la un loc de joaca unde au asa ceva. Tineti-l pe cel mic de mana si ajutati-l sa parcurga distanat pe acea scandura. Lasati-l si singur daca are incredere ca o poate face singur. Acest joc dezvolta simtul de echilibru al copilului si coordonarea ochi-picior. Dezvoltarea senzoriala Expunerea copilul la o serie de stimuli senzoriali (imagini, sunete, gusturi si atingere) stimuleaza cresterea creierului in multe feluri. Aratati-i celui mic culori, puneti-l sa asculte muzica si limbaj, si dati-i diverse lucruri pe care sa le miroasa, sa le guste si sa le atinga. Diferentierea sunetelor il pregateste sa faca diferenta intre sunetul literelor. Cand invata sa faca diferenta intre obiectele similare el se pregateste si sa recunoasca alfabetul. De exemplu o calatorie prin gradina poate face un copil sa simta textura diferitelor frunze si alte obiecte gasite prin gradina, gen pietre, trunchiul copacilor si asa mai departe. Lasati-l sa miroasa si florile si alte lucruri care au un miros puternic. Examinati marimile, formele si culorile lucrurilor din gradina si lasati pe cel mic sa vada ce mai este prin sol. Puteti folosi si o lupa daca e nevoie ca lucrurile sa fie mai vizibile. Asigurati-va ca descrieti ceea ce vede, simte si miroase. Joaca de-a spionii De la varsta de 2 ani si jumatate si in sus va puteti juca acest joc in care ii spuneti celui mic ca vedeti un obiect mare, ajutandu-l cu diverse detalii despre obiect. Invatati-l mai intai cum se joaca aratand obiectele la care va referiti si apoi exersati. Acest joc distractiv nu numai ca il face pe copil sa se gandeasca la obiectele din jurul lui dar ofera si parintilor ocazia de a-i invata pe copii cuvinte noi in vocabular. Cartea pentru atingere Adunati piese de carton si legati-le ca sa faceti o carte. Lipiti bucati de obiecte cu diferite texturi, gen chibrit, nasture etc, apoi puneti eticheta cu descrierea texturii. De exemplu puteti utiliza un material moale si sa-i puneti eticheta de "moale", o hartie de smirghel cu eticheta de "dur", un pic de gel si sa-l numiti "lipicios" etc. Alte obiecte pot include vata de bumbac, pene, satin, catifea si altele. Cititi aceasta carte, atingeti-o si distrati-va cu cel mic. Dezvoltarea abilitatilor Cand se invata noi abilitati, fiecare miscare trebuie repetata iar si iar pentru a intari circuitele neuronale. De la 1 an jumate si mai sus, colectionati haine si obiecte la care se pot inchide usor nasturii, fermoarele, capsele etc. Aratati celui mic cum sa foloseasca aceste obiecte, cum sa le deschida si sa le inchida. Lasati-l pe copil sa faca singur. Incurajati-l cu blandete. Cand reuseste laudati-l si imbratisati-l pentru efortul lui.

Depresia la romani 

intr-o carte numita 

"Cine mi-a furat fericirea?"

CELE MAI NOI ARTICOLE

PSIHOLOG DE SERVICIU

Cum se schimba relatia de cuplu dupa un copil
Miercuri, Mai 10, 2017
Sexul, of, iarasi sex? Desigur ca sexul s-a injumatatit de cand cu orarul celui mic, si este doua ori mai multa bataie de cap. "Imi place sexul, chiar imi place (ofteaza Ioana din Sibiu) doar ca acum imi place mai mult somnul." Sunteti mai obosite, acoperite de voma sau bale, iar partenerul s-a transformat dintr-o data din armasarul sexy in SuperTata. Bineinteles ca sunteti inca indragostiti doar ca nu sunteti in starea de spirit pentru a va dezbraca sub plapuma. Primul pas, spun specialistii, este sa intrati in acea atmosfera. Iar cel mai bun mod este de a planui timp de sex. Desigur, lumea face glume pe seama planuitului intalnirilor dar tineti minte ca pe vremea cand aveati intalniri chiar aveati planuite momentele pentru sex. Va pregateati pentru o iesire in club, dar stiati clar dinainte daca se mai intampla si altceva sau nu. Chiar daca sunteti casatoriti nu inseamna ca nu mai puteti avea intalniri pasionale. Luati o bona, epilati-va si flirtati putin. Cat despre cresterea frecventei sedintelor de sex in nopti neplanuite, parintii cu experienta recomanda ca dormitorul sa fie fara bebelusi sau urme de bebelusi la ora culcarii. Nimic nu se compara cu o rostogolire amoroasa peste o jucarie care incepe sa cante "Twinkle, Twinkle, Little Star" ca sa strice toata atmosfera! Timp pentru cuplu - mai exista asa ceva? Timpul cuplului este acum timpul familiei. Sunteti mereu impreuna, dar niciodata singuri. Fie ca ati fost un cuplu cativa ani, sau doar v-ati cunoscut si ati dorit un bebe rapid, saritul de la un noi doi la o familie este o provocare. "Cand aveam intalniri si ne-am casatorit, tot aveam fiecare cate un timp pentru noi separat", spune Andrea Frank din Cluj. "El iesea cu baietii si eu le aveam pe fetele mele. Si amandoi lucram mult si mergeam la sala pe cont propriu. Acum suntem lipiti unul de altul si de Carla, si nu simtim ca avem vreodata timp pentru noi doi." Exista doua parti ale solutiei in acest caz. Mai intai, trebuie sa programati timp impreuna, spune specialistul Lindquist. Dar inafara de intalniri, planuiti si scurte reuniuni in care puteti aduce vorba de treburi casnice si probleme legate de bebe cum ar fi o consultatie care urmeaza la doctor sau ce carucior sa luati. "Eu si sotul meu terminam discutiile legate de treburile casei cu o desfatare cu inghetata ca sa nu ne simtim in nici un fel impovarati de ceva." In acest fel aceste intalniri nu vor fi controlate de cuvine despre bebe si mai puteti impartasi lucruri despre care obisnuiati sa mai vorbiti: barfe despre vecini, cine va castiga alegerile la primarie sau despre orice altceva doriti. A doua parte a solutiei este sa va permiteti un timp solo doar pentru voi. "nu priviti timpul departe de familie ca fiind ceva rau" spune Lindquist. "Priviti-l ca pe un cadou pentru cei mici pentru ca va intoarceti reimprospatat si fericit." Acest lucru este si valabil si invers. Da, poti sa continui hobby-ul tau de citit carti daca te face fericita, dar atunci lasa-l si pe sotul tau cand vrea sa se antreneze pentru maraton. "E mai usor sa ceri o favoare unui sot care abia s-a intors de la ora lui de antrenament, alergat sau dansat sau dupa ce si-a facut treburile lui decat dupa ce-a innebunit la locul de joaca ratandu-si alergarea de dimineata" spune Julie din Sibiu. Bunicii, au venit din nou bunicii... Bunicii au intrat in scena si vor timp cu cel mic cat mai mult timp. "Sa-l vad pe sotul meu transformandu-se in tatic a fost minunat", spune Sara Meyer din Cluj. "Dar sa-i vad pe socrii mei transformandu-se in bunicii copilului meu a fost de-a dreptul coplesitor fiindca acum cred ca ar trebui sa aiba acces la vietile si casa noastra 24 din 24." Solutia aici o constituie limitele. Ai dreptul sa spui nu, indiferent cat de generosi au fost cu cadourile sau cu timpul de babysitting. Fiti buni dar fermi: "Sofia este atat de norocoasa sa va aiba ca bunici, dar suntem cu totii epuizati si avem nevoie sa petrecem mai mult timp cu noi insine." Si mai important, aveti dreptul sa rugati pe sotul sa vorbeasca cu parintii lui, spune Gayle Peterson, PhD, si terapeut de familie in Berkeley, California, si autor al cartii Making Healthy Families (Shadow & Light, 2000). Bunicii se pot simti amenintati de o nora si pot raspunde mai bine propriului copil, spune Peterson. "Cand in sfarsit i-am spus sotului ca nu mai rezist, el i-a spus ceva mamei sale. A facut sa sune ceva de genul ca sunt prea generosi cu timpul lor. Acum, atata timp cat ne facem update-uri destul de regulat despre ce mai face bebelusul, ne suna inainte sa treaca pe la noi!", spune Meyer. Alta solutie sanatoasa este sa alegeti timpul specific pentru cand pot veni astfel incat sa nu deranjeze. Daca bunicii o sa simta ca va faceti timp pentru ei, vor forta mai putin lucrurile. Si puteti refuza o invitatie spunand fara vina ca trebuie sa va verificati programul.
Ai putea indrazni sa nu disciplinezi?
Miercuri, Mai 10, 2017
Esti o mama iubitoare, iar copiii tai in general sunt cuminti. Dar toata lumea stie ca si ei au nevoie de disciplina. Ce ar insemna insa o disciplina plina de iubire? Cuvantul disciplina suna foarte rece si cumva negativ, asa ca cel mai bine ar fi sa definim termenii. In dictionar, disciplina se mai numeste si: pedeapsa, instructie, antrenament care modeleaza, corecteaza sau perfectioneaza facultatile mentale sau caracterul moral; control obtinut fortand ascultarea si subordonarea. Astfel ca disciplina in principiu a insemnat instructie si ghidare si provine din radacina latina a cuvantului discipol. Azi totusi, acel sens al cuvantului este invechit si cuvantul a ajuns sa insemne doar pedeapsa. Dictionarul defineste pedeapsa ca si actiune facuta cu intentia de a rani, fie fizic, fie psihologic, cu scopul de a preda o lectie. Asa ca nu exista deloc o disciplina iubitoare, fiindca cel mic nu va experimenta niciodata ceva destinat sa cauzeze durere ca fiind iubitor. Cum am ajuns oare la ideea ca, pentru a-i ajuta pe copii sa faca ceva mai bine, noi trebuie sa-i facem sa se simta mai rau? Daca cel mic nu experimenteaza disciplina ca dureroasa, atunci e doar o invatatura. In acel caz, de ce sa confundam problema si sa o numim disciplina, care are conotatii atat de negative? De ce sa nu o numim invatatura sau indrumare iubitoare? Ce s-ar schimba? Pentru inceput, ar schimba felul in care ne intelegem copiii. In loc sa vedem ca cei mici au nevoie de pedeapsa ca sa-i convingem sa nu se mai poarte urat intentionat, am utiliza niste lentile cu totul diferite. Ii vom vedea ca avand nevoie de indrumare, invatare si sprijin. Ne-am da seama ca: Toate comportamentele negative sunt un strigat dupa ajutor sau conectare Raspundeti la nevoi si comportamentul se va schimba. Multe din ce consideram noi "purtare proasta" sunt copilarii normale si pot fi corectate simplu prin indrumare iubitoare. Copiii invata ceea ce traiesc pe pielea lor Prin experiente repetate, fiecare moment petrecut alaturi de copilul nostru modeleaza felul in care ei vor sti sa se controleze singuri si cum sa se relationeze cu ceilalti. Daca un copil nu ne implineste asteptarile, acesta are nevoie de mai mult sprijin. Asta inseamna fie ca are nevoie de mai mult sprijin pentru a o face, fie ca e vorba de invatare, conectare, limite empatice sau de ajutor in a lucra cu emotiile care le stau in cale. Odata ce copiii isi pot regla emotiile, ei pot sa isi regleze si comportamentele Daca cei mici se simt conectati cu noi, ei vor sa ne urmeze indrumarea, dar uneori nu pot deoarece emotiile lor ii coplesesc cortexul frontal aflat inca in dezvoltare. Ajutati-i cu emotiile si vor putea sa isi controleze comportamentul. Va intrebati daca unele comportamente negative sunt pur si simplu facute pentru ca cel mic face ce vrea? Bineinteles! Dar in acest caz, este un stegulet rosu, un semn ca cel mic considera  conexiunea cu tine mai putin importanta decat sa faca ce vrea el. Astfel, relatia are nevoie de imbunatatire, sau copilul are nevoie de ajutor cu emotiile care il impiedica sa se conecteze cu tine. Daca ignori steguletul rosu si il pedepsesti, tratezi simptomul, nu cauza. Si il vei trata in continuare intr-un fel care va garanta mai multe probleme mai tarziu, fiindca erodezi relatia putin cate putin. Cand un copil are incredere ca suntem cu adevarat de partea lui, si isi poate manevra emotiile acelea mari, atunci el este dispus sa renunte la ceea ce vrea, ca sa faca ceva ce vrea mai mult, adica sa fie in mod pozitiv conectat cu noi. Daca ne gandim putin, aceasta e definitia auto-disciplinei, a renunta la ceva ce dorim pentru ceva ce dorim mai mult (acea felie de tort pentru silueta si sanatate). Deci de fiecare data cand copilul decide sa nu isi mai loveasca sora, fiindca ceea ce doreste mai mult este respectul tau calduros, el va construi o cale neuronala pentru a deveni mai auto-disciplinat. Si acea auto-disciplina va dura pentru tot restul vietii lui. Daca ma urmariti, probabil inca mai spuneti: "Dar copii au nevoie totusi de limite!". Si eu sunt de acord. Stabilirea limitelor face parte din indrumarea copiilor. Este parte din sarcina copiilor sa testeze aceste limite, ca sa invete ce este permis, unde se afla granitele. Majoritatea parintilor trebuie sa stabileasca limite toata ziua, in fiecare zi. Limitele care functioneaza sunt ferme, astfel incat copilul se poate opri din testat, dar sunt si empatice, ca si copilul sa nu simta ca este o persoana rea. Stabilirea limitelor nu inseamna disciplina, nu este ceva neplacut facut cu scopul de a da o invatatura. Daca va ganditi ca cei mici au nevoie de pedepse ca sa invete, atunci aflati ca cei mici au nevoie de invataturi fiindca atunci cand sunt amenintate fiintele umane nu pot invata, iar pedepsele sunt o amenintare catre copil. Cand sunteti in aparare, sunteti deschis la invatare si la crestere? Limitele sunt mult mai eficiente in dezvoltarea auto-disciplinei la copilatunci cand sunt puse cu empatie, fiindca cel mic nu se opune atat de mult. Ca sa ne schimbam gandirea trebuie sa ne schimbam cuvintele, sa trecem dincolo de cuvantul disciplina. Sa ne ghidam copiii cu mai multa iubire si cu limitari empatice. Un articol de dr. Laura Markham, postat pe ahaparenting.com
De ce barbatii se uita la meci si femeile in oglinda de Allan si Barbara Pease
Marti, Mai 09, 2017
In capitolul trei al cartii, intitulat "Totul se afla in minte" doua ilustratii dragute contin chiar adevarul despre creierul nostru. Cateva descoperiri importante facute in domeniul stiintei creierului insotite de teste simple arata ce ne face diferiti, si de ce e bine sa intelegem aceste diferente. Dar de ce noi oamenii suntem mai destepti decat restul? Daca ne uitam la creierele gorilelor, oamenilor din Neanderthal si la creierele noastre, vedem ca cele din urma sunt de 3 ori mai mari decat ale gorilei si cu o treime mai mare decat ale stramosul nostru. Evidente din fosile arata ca totusi creierul nostru nu si-a prea modificat functiile, insa avem o protuberanta mai mare a fruntii ceea ce stramosii nostri nu aveau. Aici se afla lobul frontal care ne da abilitati unice ca gandirea, citirea hartilor si vorbirea. Acestea ne fac superiori animalelor. Creierele barbatilor si femeilor au evoluat cu diferite puteri, talente si abilitati. Barbatii, fiind responsabili de vanatoare, aveau nevoie de zone in creier responsabile de navigare pe distante mari, dezvoltarea tacticilor de organizare a vanatorii si perfectionarea abilitatilor de omorarea a tintei. Ei nu aveau nevoia de a face conversatii bune sau de a fi sensibili la nevoile emotionale ale cuiva, asa ca ei nu au dezvoltat niciodata un creier puternic in abilitati interpersonale. Femeile, in schimb, aveau nevoie de aptitudini bune de navigare pe distante scurte, vedere periferica extinsa ca sa monitorizeze imprejurimile, abilitatea de a executa sarcini multiple in acelsi timp si comunicare eficienta in general. Astfel, creierele barbatilor si ale femeilor au dezvoltat zone specifice ca sa manevreze fiecare abilitate. In termenii de azi, societatea ancestrala a fost foarte sexista, dar nu despre asta vorbim aici. Cum ne ajuta creierele noastre sa ne aparam teritoriul? "Vechile obiceiuri mor greu", spune o vorba din popor. Memoria genetica este vie si operationala, spun oamenii de stiinta. Memoria genetica este parte din comportamentul nostru instinctiv. In mod natural, va asteptati ca dupa zeci de mii de ani petrecuti in pesteri stand cu fata inspre iesire pentru a monitoriza imprejurimile, a apara teritoriul si a rezolva multimea de probleme legate de supravietuire, sa ramana totusi un semn remarcabil la barbati. Doar priviti-i intr-un restaurant. Majoritatea barbatilor prefera sa stea cu spatele la perete, si cu fata la intrarea in restaurant. Asta ii face pe ei sa se simta confortabil, siguri si in alerta. Nimeni nu se va putea strecura neobservat, chiar daca, in zilelel noastre, nu este vorba de nimic mai letal decat o factura de platit. Femeile in schimb, nu se supara sa stea cu spatele la un spatiu deschis, decat daca sunt singura cu copiii, cand vor avea tendinta sa stea cu spatele la perete. Acasa, barbatii vor actiona tot instinctiv, luand partea de pat care se afla mai aproape de usa dormitorului. Acesta este actul simbolic de a apara intrarea in pestera. De asta atunci cand cuplul va sta intr-o casa sau camera de hotel unde nu poate barbatul sa doarma langa usa, el va fi destul de nelinistit si ii va fi greu sa doarma fara sa stie de ce. Schimbarea locului rezolva rapid problema. Barbatii mai si fac glume ca dorm aproape de usa ca sa poata fugi noaptea rapid, insa si aici este vorba pur si simplu de un instinct de aparare. Cand un barbat e plecat de acasa, o femeie in general isi asuma rolul si va dormi in locul lui in pat. O femeie in timpul noptii se poate trezi dintr-un somn profund daca aude un sunet ascutit, gen plansul unui copil. Barbatii insa, spre disperarea femeilor, vor sforai in continuare. Dar creierele lor sunt predispuse sa reactioneze la sunete asociate cu miscarea, asadar pana si sunetul unei crengi de afara care se loveste de geam ii poate trezi intr-o fractiune de secunda ca sa se apare de un posibil atac. De data asta, femeile vor dormi mai departe, cu exceptia momentelor cand barbatii sunt plecati, iar creierul lor se programeaza pentru a-si asuma acest rol si sa auda orice sunet sau miscare care ameninta cuibul.
Cum dezvoltam abilitatile copilului nostru?
Marti, Mai 09, 2017
Experientele sociale si emotionale sunt semintele inteligentei umane. Abilitatile sociale si emotionale pe care un copil le dezvolta vor determina calitatea relatiilor sale cu oamenii si implicarea in lume pe timpul vietii sale. Iata cateva jocuri care il ajuta in acest sens: Schimbarea randului Acest joc invata copilul conceptul de a fi darnic si a impartasi cu ceilalti. Dati-i copilului una din jucariile favorite si lasati-l sa se joace un timp cu ea. Dupa un timp, rugati-l sa va lase sa va jucati cu acea jucarie. Cand va da jucaria, aratati-i cat de mult va bucurati si cat sunteti de recunoscatori ca v-a dat jucaria lui. Jucati-va cu jucaria lui putin apoi dati-o inapoi. Lasati-l sa se joace cu jucaria lui din nou, si tot asa. Teatrul de papusi De la doi ani in sus va puteti juca cu teatrul de papusi. Aceste papusi pot fi jucariile celui mic, sosete sau pungi de hartie pe care desenati cate o fata. Faceti o poveste despre aceste pausi. Asigurati-va ca fiecare papusa are o voce diferita. Dati-i copilului una din papusi si incurajati-l sa se alature povestii. Vorbiti cu papusa copilului si lasati-l ca si el sa converseze cu papusa voastra. Intrebati de exemplu papusa celui mic ce face, care e mancarea preferata samd. Acest joc nu doar il introduce pe cel mic in abilitatile sociale dar il si ajuta sa isi foloseasca imaginatia. Treburile casei sunt distractive De la doi ani si jumatate in sus, puteti sa faceti rost de materiale de curatenie cum ar fi un stergator de praf din pene, o matura, un faras etc. Cand faceti curat in casa sau curatati gradina, rugati-l pe cel mic sa va ajute. Sigur va fi foarte fericit si entuziasmat sa va copieze miscarile. Laudati-i cand fac eforturi ca sa va ajute, si faceti-i sa inteleaga ca ajutorul lor este apreciat. Pentru sarcini mai avansate il puteti ruga sa plantati seminte sau sa ude florile din gradina, de exemplu. Acesta poate fi inceputul invatarii despre sarcinile si responsabilitatile unei case. Abilitatile muzicale Multe studii sugereaza ca invatarea muzicii are multe beneficii pentru cresterea creierului incluzand rationamentul spatial si temporal, abilitatea de a vedea in detaliu sau ca intreg, imbunatatirea achizitiei limbajului, abilitatile de ascultare, memorie si abilitatile motorii. Experientele muzicale integreaza diferite abilitati in mod simultan, dezvoltand astfel multiple conexiuni in creier. Cum ne putem juca? Cantati celui mic cantece cu rima, folosind mainile, gesturile, bataia din palme in timp ce cantati. Acestea fac activitatea mai interesanta si distractiva si il incurajeaza pe copil sa participe. Cantecele simple cu rima gen Twinkle Twinkle Little Star, Row your boat, Itsy Bitsy Spider, If You're Happy and You Know It, sau Wheels on the Bus, sau alte variante in limba romana sunt cele mai indicate. Head Shoulders Knees and Toes ete un cantec bun in care copilul nu numai invata engleza si canta, ci si arata zonele corpului in timp ce canta. De exemplu puteti face variante care sa includa si alte parti ale corpului sau mai multe cantece combinate. Cantecele de copii ajuta la dezvoltarea limbajului, insa si folosirea instrumentelor - in limita acceptabila a sunetelor- il invata ritmul, sunetele, cauza si efectul, si il introduce la felul in care se face muzica. Puteti oferi ca si instrumente oale, capace, linguri de lemn, creioane, sau jucarii care canta-pian, toba etc. Sunetele sunt stimulente pentru dezvoltarea creierului, de aceea ascultarea muzicii si cantatul unor cantece cunoscute impreuna cu cel mic sunt extrem de folositoare. Cu muzica instrumentala puteti pretinde ca sunteti parte din performanta muzicala si ii puteti arata ritmul muzicii cu ajutorul unei jucarii care canta-pian, xilofon, toba, fluier.
Femeile din spatele presedintilor momentului: Trump vs Macron
Marti, Mai 09, 2017
Ori de cate ori avem in centru atentiei un barbat puternic, precum un presedinte, urmatoarea intrebare este centrata in jurul partenerei acestuia. Daca femeia din spatele acestuia prezinta anumite particularitati, incep speculatiile, comentariile, intrigile si barfele. In urma alegerii lui Donald Trump ca presedinte al Statelor Unite ale Americii, au fost milioane de cautari pe Google despre Melania Trump. Toti au vrut sa stie mai multe despre originile sale, cariera sa de fotomodel si nudurile acesteia, afacerile cu bijuterii si relatia sa cu exuberantul om de afaceri devenit al 45-lea presedinte al celui mai puternic stat din lume. Diferenta de varsta dintre cei doi soti nu a fost un subiect important deoarece era firesc ca un barbat cu averea si statusul lui Donald Trump sa fie casatorit cu o femeie mult mai tanara decat el. In inconstientul nostru colectiv exista arhetipul barbatului puternic ce isi alege sotia tanara si frumoasa, care sa dea nastere unor urmasi sanatosi si vigurosi. Donald Trump este personificarea visului American al succesului in afaceri, al faimei si bogatiei, dar si al cuceritorului, inclusiv in ceea ce priveste sexul frumos. In concluzie, era firesc sa aiba la brat o tanara frumoasa sotie. Diferenta de varsta dintre Emmanuel Macron si Brigitte Macron a starnit insa multiple reactii emotionale, deoarece de aceasta data diferenta de varsta este inversata, adica sotul este cel mai tanar si sotia mai in varsta. Diferenta de varsta dintre cele doua cupluri prezidentiale, unul din Statele Unite ale Americii si celalalt din Franta, este aproximativ aceeasi. 24 de ani ii desparte pe sotii Trump si 25 pe sotii Macron. Cu toate acestea, imaginea francezilor pare sa fie mult mai controversata. De ce? Suntem obisnuiti cu arhetipul ce prezinta un barbat mai varsta cu o tanara doamna. Este un lucru aproape firesc, cu care ne-am obisnuit. Imaginea cuplului francez ne bulverseaza insa. Este adevarat ca in ultimul timp tot mai multe celebritati de gen feminin ajung sa isi asume relatii cu barbati mai tineri si societatea sa accepte aceste excentricitati ale "vedetelor" care se pastreaza tinere si atragatoare si dupa ce implinesc varsta care in urma cu cateva decade le-ar fi catalogat drept "batrane". Operatiile estetice si accesabilitatea pe scara larga a tratamentelor de intinerire au condus sexul frumos la o prelungire a atractivitatii fizice si la o incredere sporita in farmecul lor. Cu toate acestea, inconstientul nostru asociaza in continuare femeia cu maternitatea, frumusetea trecatoare, subordonarea fata de barbat si pasivitate. Avand in fata ochilor un cuplu format dintr-o doamna in varsta de 64 de ani, atragatoare, alaturi de un tanar domn devenit cel mai tanar presedinte al Frantei, neinsotiti de copii, tabloul acesta pare unul strain si greu de inteles. Mintea cauta sa judece si sa acuze ceea ce nu poate intelege. In consecinta, face multiple speculatii in nevoia de a reduce disonanta cognitiva cu care se confrunta. Din punct de vedere psihologic, cei care sunt angajati in relatii si casnicii cu persoane mai in varsta decat ei cauta de obicei mai multa siguranta si stabilitate, ei insisi fiind din punct de vedere emotional si mental mai maturi decat cei de aceeasi varsta. Din punct de vedere psihanalitic se poate vorbi de o nevoie inconstienta de protectie materna sau paterna, insa din punct de vedere al dinamicii relationale in cuplu, adesea observam ca cei care se casatoresc cu persoane mai in varsta sunt mai maturi emotional. La fel cum un barbat se poate indragosti de candoarea si caldura unei tinere femei, o femeie tanara poate fi atrasa de maturitatea emotionala si intelectuala a unui barbat cu cativa ani in plus. Adesea, baietii pana in jurul varstei de 35 de ani cauta doar sa cucereasca cat mai multe femei, sa se faleasca si sa castige cat mai multi bani, in detrimentul sanatatii relationale, al sentimentelor partenerei sau comunicarii. La fel si un barbat tanar care doreste o relatie matura poate sa se indragosteasca de o femeie mai in varsta care intelege nevoile unui barbat, stie cum sa il sustina si sa il ajute sa progreseze comparativ cu o tanara instabila emotional care doreste petreceri, haine si isi petrece jumatate din timp pe retelele de socializare. In concluzie, consider ca noul cuplu presidential francez si povestea lor pot fi privite cu un ochi mai indulgent si cu o minte mai deschisa. Institutia familiei si imago-ul familiei format din mama, tata, copii, toti tineri, fericiti si sanatosi ramane un vis, care se poate implini sau poate suferi cateva transformari. In Franta, numarul mamelor care isi cresc singure copiii este in continua crestere, la fel ca in tot restul lumii. Cuplurile si povestile de dragostea dintre oameni capata noi forme. Povestea sotilor Macron este declarativ una de dragoste intarita totusi de gesturi si comportamente sustinatoare. Poveste sotilor Trump vorbeste de la sine atunci cand presedintele isi lasa sotia in spatele sau sa coboare singura din masina sau din grimasele frumoasei Prime Doamne in timp ce sotul ei tine discursuri. Imaginea versus sentimentele, ipocrizia versus emotii umane ar putea fi cateva titluri care sa descrie in cateva cuvinte ceea ce exprima in fond sotii Trump versus sotii Macron.
cum se schimba finantele dupa venirea unui copil
Luni, Mai 08, 2017
Banii conteaza mai mult decat credem. “Intotdeauna am muncit si am facut mai multi bani decat sotul meu”, spune Lauren Newman. "Apoi, dupa venirea celui mic, mi-am luat putin timp liber ca sa stau acasa si sa imi termin si masterul. Plateam pentru ingrijirea copilului, iar eu nu aduceam nici un venit. M-am simtit vinovata si m-am gandit ca ar trebui macar sa preiau toata treaba din casa-ceea ce a insemnat ca nu mai aveam timp de master, iar sotul meu s-a suparat pe mine.” Fara indoiala, banii sunt un factor de stres imens pentru parintii proaspeti, spune psihologul Peterson. "Lumea crede ca nu are destui bani ca sa faca o familie, si ajung doar sa fie disperati”, spune ea. Peterson adauga ca noii parinti, care pot fi noi proprietari de case sau se gandesc sa cumpere o casa, sunt deseori coplesiti de finante. Si nu vor descarca frustarile legate de bani pe cel mic , ci vor sparge totul in capul partenerului. Ea sfatuieste cuplurile sa faca un pas si sa vorbeasca deschis despre ceea ce vor cu adevarat pentru familia lor si pentru ei insisi. "Adesea unul din soti vrea sa stea acasa un an sau doi in loc sa lucreze, dar ii este teama de costuri. Dar exista foarte multe solutii la aceste probleme financiare." O idee ar fi sa traiti 6 luni pe un singur salariu sa vedeti cum va descurcati. Desigur mai este si indemnizatia, cel putin la noi in tara, care permite mamicilor, dar si taticilor mai nou, sa stea acasa. Deschideti un cont separat de economii si folositi-l pentru vacanta sau cheltuieli neasteptate. Nevoia de a economisi va poate face sa gatiti altfel, sa preferati mancarea mai sanatoasa facuta acasa decat fast-food si restaurante, si multe schimbari benefice. Constientizati totusi, ca si cu doua venituri, este foarte putin probabil ca veti simti securitate financiara totala, cand tocmai a venit un bebelus pe lume. Desigur, trebuie sa mai luati in considerare si datele reale legate de finantele voastre si probabil va trebui sa luati decizii: casa mare sau cartierul in care e scoala? Un carucior modern 3 in 1 sau un city-break la Milano? Oricare ar fi alegerea, decideti impreuna. Si tineti minte ca probabil cheltuiti mai putini bani in anumite domenii in care cheltuiati de obicei, cum ar fi iesitul la cinema, mancatul afara in oras, hainele si vacantele. Impartiti responsabilitatea: managementul banilor intr-o casnicie nu inseamna a discuta scurt unul cu celalalt si apoi doar unul duce toata povara. Amandoi partenerii trebuie sa lucreze si sa impartaseasca responsabilitatile in mod egal. De exemplu, atat sotul cat si sotia trebuie sa ia parte la luarea deciziilor despre copil, la impartirea bugetului si la plata facturilor. Daca responsabilitatile nu sunt impartite si se intampla ceva cu partenerul “financiar”, celalalt partener se poate simti pierdut. Facturile trec neplatite, datoriile se acumuleaza, si ce a fost odata o pozitie financiara stabila se poate deteriora foarte rapid. In ideea de a pastra binestarea familiei, asigurati-va ca fiecare din voi este constient de imaginea finaciara completa si ca este responsabil de o parte din ea. Aduceti in discutie subiectele delicate, cu multa iubire Cand o situatie dificila se iveste si ne supara, ar fi bine sa nu reactionam sub impulsul momentului si sa ne daunam relatia. Aduceti in discutie temele sensibile cu grija si din iubire. De exemplu, daca simtiti ca partenerul cheltuie prea mult, nu incepeti sa acuzati sau sa strigati. Aduceti tema in discutie subliniind felul in care colaborati amandoi la buget si cum v-ar place sa gasiti metode sa reveniti la o linie de echilibru. Priviti-va ca pe o echipa si vedeti ce trebuie facut impreuna pentru imbunatatirea situatiei financiare. Puteti de exemplu, in cazul in care celalalt cheltuie mai multi bani, sa il/o sprijiniti ca sa aiba obiceiuri mai pozitive, insa orice ati face, nu aratati cu degetul!