depresie

Psihologia victimei: zece pasi pentru a prelua din nou controlul vietii noastre
Joi, Aprilie 06, 2017
Cand se intampla ceva ce nu ne convine, sau viata noastra nu este pur si simplu asa cum ne dorim, gasim nenumarate scuze si explicatii pentru tot ce se intampla. Este tara, seful, economia, sotul, vremea si asa mai departe. Poate ati observat ca unele persoane nu doar ca se complac in problemele pe care le au dar simt si o anumita placere in a se plange si in a blama. Aceste situatii nu numai ca ne iau din puterea de a face ceva sa ne fie bine dar ne si inchid in cercul vicios de victima si "ghinioane" care par ca nu se mai termina. Primul pas este intotdeauna sa recunosti. Sa recunosti cand stii ca este mult mai usor sa dai vina pe altcineva sau sa gasesti scuze, adica sa te victimizezi. Constientizarea momentelor in care avem ocazia sa dam vina sau sa preluam vina este foarte importanta. Daca vrem sa ne cream noi o viata mai buna, atunci trebuie mai intai sa fim responsabili de noi insine. In primul rand putem decide ca din urmatorul moment sau ocazie sa actionam diferit. Ca si cum depinde doar de noi si nu trebuie sa renuntam la putere blamand pe ceilalti. Cand incepem sa acuzam pe altii si sa gasim diverse scuze ramanem victime. Nu e nevoie sa facem ceva fiindca nu e vorba de noi. Noua doar ni s-a intamplat si restul e de vina. Chiar daca lucrurile par sa ni se intample noua, avem totusi control asupra reactiilor si raspunsurilor noastre prin ceea ce facem si prin modul in care manevram situatia. Poate parea dificil sa reactionezi altfel decat ai facut-o toata viata ta, dar exista cativa pasi pe care putem incepe sa-i facem pentru a ne lua responsabilitatea asupra vietii noastre: Decideti ca veti adopta acest nou mod de gandire. O altfel de mentalitate. Luati decizia constienta ca totul va depinde de propria persoana. Cititi cateva carti speciale despre aceasta tema, de exemplu cele scrise de Wayne Dyer, Jack Canfield, Eckhart Tolle. Alegeti un lucru si decideti ca veti raspunde diferit. De exemplu cand sunteti blocat in trafic decideti ca nu va veti mai enerva ci veti sta relaxat in masina ascultand muzica favorita. Puneti un semn urias de Stop ori de cate ori simtiti ca deveniti defensiv si gata sa dati vina. Cereti-va& scuze cat mai sincer cand e cazul , fara sa mai adaugati un "dar" sau alte explicatii. Recunoasteti cand gresiti si nu cautati scuze. Faceti un pas inspre actiune, oricat de mic ar fi el. Amintiti-va mereu ce vreti sa obtineti si credeti ca aveti puterea necesara. Imputerniciti-va singuri folosind cuvintele "pot" si "sunt capabil" ori de cate ori aveti nevoie de energie pozitiva si curaj. Adoptati atitudinea de "schimbarea incepe cu mine". Iesiti din zona de comfort si incercati alte comportamente si raspunsuri cand apar scenarii cunoscute. Daca ai de exemplu probleme cu punctualitatea si dai mereu vina pe trafic ai putea pregati totul cu o noapte inainte si vei porni cu mai putina agitatie dimineata. Chiar si o scurta meditatie dimineata pregateste terenul pentru o zi reusita. Acest gen de gandire si comportament nu este intotdeauna simplu si poate sa va copleseasca uneori. Insa in momentul in care decideti sa fiti proactivi si sa va creati viata pe care o doriti veti vedea rezultate uimitoare. Veti vedea si mai ales veti simti schimbarile in lucrurile marunte. Iar fiecare pas pe care il faceti va va aduce tot mai multa putere pentru a fi stapan al propriei vieti. Un articol preluat din: tinybuddha.com
Mamica proaspata la psiholog - depresia post-partum
Marti, Aprilie 04, 2017
Desigur ca exista mamici care nu au mai fost niciodata la psiholog. Aceste femei au mai avut simptome de anxietate sau depresie in trecut dar au reusit sa le depaseasca, folosind controlul si alte comportamente de aparare. Dar acum, cu un bebelus in brate, acele strategii nu mai functioneaza si ajung in locul unde sperau cel mai putin sa ajunga: la psiholog. Multe femei se intreaba daca terapia are cu adevarat efect si daca are vreun rost sa vorbeasca despre ceea ce simt. Psihoterapia pentru depresia postpartum este centrata pe alinarea suferintei resimtite de mama. Iar mama vine pentru ca vrea sa se simta mai bine, astfel ca principalul scop al psihologului este sa reduca simptomele depresiei. Prima parte a unui tratament consta in a evalua chimia creierului, somnul, alimentatia, hidratarea si nivelul de miscare astfel incat mama sa poata face tot ce-i sta in putinta sa se simta mai bine. Deasemenea, mamicile au diverse tipare de gandire distructive care se adauga starii lor de discomfort. Genul acesta de gandire (adica gandirea alb-negru, gandirea catastrofala, cea gen "totul sau nimic") exagerarea problemelor sau folosirea lui "trebuie". toate acestea interfereaza cu capacitatea mamei de a se simti bine. Tratamentul depresiei postpartum mai arunca o privire si in trecutul mamei, doar cand ea se simte destul de bine ca sa se implice in discutii mai sensibile. Anumite credinte sau convingeri si anumite comportamente isi gasesc radacina in experiente timpurii ale mamei. De ce e nevoie sa rascolim trecutul? Simplu: creierele noastre au diverse regiuni care controleaza gandirea logica si rationala (cortexul prefrontal), procesarea emotiilor ( creierul mijlociu sau sistemul limbic) si sistemul nervos autonom sau raspunsul nostru de lupta sau fugi (trunchiul cerebral). Creierul mai e impartit si in doua emisfere: cea dreapta responsabila de emotii, creativitate si cea stanga responsabila de gandirea abstracta si practica. Experientele pe care le avem inca din copilarie dezvolta cai neuronale sau instincte intre diferite parti ale creierului. Uneori aceste cai neuronale sunt folositoare, mai ales daca am fost crescuti de parinti consecventi, prezenti si disponibili emotional. Atunci vom avea mai multa incredere in ceilalti si vom forma relatii adulte sanatoase. Deci, am dezvoltat instinctul de a avea incredere Cateodata insa caile formate de creierul nostru nu sunt foarte bune pentru sanatatea noastra emotionala. Un copil crescut intr-un mediu in care nu i se recunoaste valoarea, e certat si ridiculizat, probabil va crede la varsta adulta ca nu e bine sa se exprime, ca nu are nimic important de spus, ca nu e destul de bun. Pentru aceasta mama, va exista instinctul indoielii de sine. Din cauza ca suntem obisnuiti sa gandim intr-un anumit fel, nu vom alege sa schimbam acest lucru, chiar daca stim ca in final ajungem sa ne simtim rau. In terapie mama invata sa formeze noi cai neuronale, astfel incat sa poata imbunatati sistemul de convingeri si instincte. Uneori este nevoie sa explorezi cai diferite, putin cate putin, pana cand se formeaza un nou fel de a gandi. Si cu timpul, vechea gandire nu va mai exista fiindca nu mai este folosita. Un psiholog pregatit lucreaza cu mama la acest proces si exploreaza impreuna cu ea vechiul mod de gandire. Despre toate acestea se discuta in terapie pentru a intelege de ce mama gandeste si se comporta intr-un anumit fel in momentul de fata. O data ce mama constientizeaza ce a facut-o sa reactioneze astfel la situatiile din viata sa, va putea sa creeze cu ajutorul noilor instrumente dobandite, un nou drum de viata. Nu este intotdeauna atat de simplu, bineinteles, dar sentimentul de putere, sprijinul neconditionat si incurajarea (din partea terapeutului, partenerului de viata sau celor dragi) si perspectiva unui mod mai fericit de a trai, fac totul posibil. Prin terapie, schimbi la propriu peisajul si structura creierului tau, iar conform stiintei, terapia chiar functioneaza.
Astenia de primavara
Luni, Martie 23, 2015
Soarele si-a facut aparitia, iarba a incoltit, florile au rasarit, totul este verde si plin de viata. Cu tot acest zumzait si bucuria din jurul nostru, multi dintre noi ne simtim obositi, nu dormim bine, avem dureri de cap, nu ne putem concentra, suntem usor iritabili, avem ameteli si trecem usor de la o stare la alta. Ce se intampla? O data cu venirea primaverii corpul nostru incearca sa se adaptaze la noile schimbari. Dupa doua anotimpuri de variatii de temperatura, lumina, umiditate, vant si datorita alimentatiei bogata in grasimi dar slaba in vitamine si minerale, celulele noastre sunt epuizate. Cum in ultimii ani anotimpul renasterii tinde sa dispara, iar diferenta de temperatura de la o zi la alta atinge uneori si 15 grade, adaptabilitatea noastra la aceasta trecere este din ce in ce mai scazuta. Toate aceste senzatii si stari cu care ne confruntam odata cu iesirea noastra din hibernare definesc astenia de primavara. Cum se manifesta? Astenia de primavara este de doua tipuri: fizica, care se manifesta prin lipsa de energie, lipsa tonusului , scaderea formei fizice, scaderea tesiunii arteriale si tensiune musculara si cea psihica, care se manifesta prin: oboseala, somnolenta, lipsa concentrarii, cefalee, palpitatii, disconfort si scaderea sau cresterea poftei de mancare. Cele doua tipuri se intrepatrund, iar persoana care sufera de astenie de primavara are simptome din ambele tipuri. Desi este o stare predominant fiziologica, de multe ori o expunere indelungata la astenia de primavara poate cauza depresii si anxietate. Persoanele pot devenii antisociale, resimt o continua stare de tristete, isi pierd increderea in sine, simt nevoia de a plange, in aceste cazuri trebuie cautate cauzele mai profunde ale acestor stari. Din punct de vedere fizic, sistemul imunitar este scazut dupa lunile de iarna, iar cei cu astenie se pot confrunta cu viroze respiratorii, gripe si anemii. Cine sunt persoanele vulnerabile? Medici spun ca o treime dintre romanii cu varsta de peste 14 ani au suferit in ultimii ani de astenie de primavara, iar in randul persoanelor de peste 35 de ani, ponderea este mai mare. Preponderenta este majoritar feminina deoarece s-a constatat ca femeile sunt mai predispuse asteniei, fiind mai vulnerabile atat din punct de verede fizic cat si emotional. Cum poti reduce simptomele? Sunt recomandate exercitiile si plimbarile in aer liber, somnul de noapte sa fie de cel putin 7 ore si de asemenea, schimbarea dietei alimentare zilnice. Astfel, ar trebui evitate dulciurile, produsele rafinate si grasimile si inlocuite cu fructe, legume si zarzavaturi. Consuma multe lichide bogate in vitamina C, ca sucul de portocale, grepfruit, lamaie si ceaiuri de: catina, sunatoare, macese, rozmarin, papadie, verde, guarana, ginseng, ghimbir si busuioc. Toate aceste alimente sunt producatoare de serotonina, oxitocina si feromoni, moleculele fericirii. Astenia de primavara nu este o boala si in consecinta avem toate motivele sa fim bucurosi de primavara. Tot ce trebuie sa facem este sa fim atenti la noi insine, la cerintele corpului si la nevoile noastre emotionale.
Stilul in care mergi influenteaza starea de spirit
Miercuri, Decembrie 03, 2014
Starea noastra de spirit afecteaza in mod clar felul in care mergem, dar oare afecteaza si stilul de mers, la randul lui, starea de spirit? Este bine cunoscut faptul ca atunci cand suntem intr-o stare buna, stilul nostru de a merge reflecta ce simtim : mergem saltat, ne tinem umerii in spate si ne miscam mainile pe langa corp. Uneori, doar privindu-ne mersul, oamenii pot sa ne deduca starea de spirit mai bine decat putem noi insine. Un nou studiu arata ca si reciproca e valabila : oamenii care imita un stil de mers "fericit", chiar daca nu isi dau seama de ceea ce fac, ajung sa se simta mai bine. Studiul a pus participantii sa mearga pe o banda de alergat dupa ce au citit o lista de cuvinte cu impact pozitiv sau, dupa caz, negativ. Pe banda de alergat mersul fiecarei persoane si postura acesteia era masurata, dupa care le era indicata pe un ecran. Pe ecran, acestia trebuiau sa incerce sa miste o bara intr-un fel sau altul, schimbandu-si stilul de mers. Chiar daca nu isi dadeau seama, mersul intr-un mod ce indica fericirea ii facea sa miste bara intr-o directie, iar mersul intr-un mod ce indica supararea ii facea sa o miste in cealalta directie. Nikolaus Troje, un co-autor al studiului, explica : "Acestia invatau foarte repede sa mearga in felul in care voiam noi sa ii facem sa mearga." Apoi, au fost rugati sa noteze cat mai multe dintre cuvintele ce le-au fost aratate. Cei ce mergeau intr-un mod mai energic si-au amintit mai multe cuvinte pozitive, sugerand ca erau mai fericiti. Studiul arata de asemenea ca cei care mergeau intr-un mod mai depresiv, cocosat isi aminteau mai multe cuvinte negative. Acest lucru aduce o completare cercetarilor in legatura cu oamenii depresivi : acestia au tendinta de a isi aminti mai multe evenimente negative decat pozitive. Tendinta de a-si aminti evenimente negative e parte din cercul vicios ce se formeaza intr-o stare depresiva. Troje continua : Deci : umerii in spate, misca mainile, si hai sa mergem ! Sursa: spring.co.ok
Povestea castigatoarei noastre si a celor 400 de voturi
Vineri, August 29, 2014
Brandusa, luna aceasta ai castigat concursul psihologdeserviciu.ro "Cum arata #fericirea?"   Poza pe care ai trimis-o te-a surprins pe tine cu un calut. Cititorii psihologdeserviciu.ro ar dori sa cunoasca cine sunt personajele din poza. Sa incepem cu tine. Spune-ne cateva cuvinte despre tine, te rugam. Despre mine... eu lucrez cu imagini si urmaresc sa redau, in felul meu, realitatea in care ma invart. Am terminat regia de film. Apropiatii mei spun ca sunt de meserie fotograf profesionist, insa eu ador arta sub toate formele ei. Sunt putin trecuta peste un sfert de veac, 26 de ani si am ales sa raman "freelancer", sub semnatura motionARThoughts. Si cine este calutul? Cum v-ati intalnit? Unde a fost facuta poza? Poza a fost facuta la Adapostul de cai Steaua Sperantei [pentru cai maltratati si abandonati din Bucuresti]. Daycrine e un cal din adapost. Era lasat sa se plimbe liber ... si m-a surprins in acea zi, momentul in care el se bucura rostogolindu-se prin iarba. Pentru mine a fost o imagine puternica pe care am simtit-o facand parte din "One moment for freedom". De ce ai ales sa trimiti aceasta poza si nu alta? Poza din concurs a fost facuta de Nina, prietena mea. Ea mi-a facut cateva poze cat eram acolo. Nici nu stiam ca a imortalizat acest moment, am fost surprinsa cand am vazut imaginea. Mie mi-a transmis exact starea care se cerea, de libertate si fericire. Puteam sa inscriu o poza facuta de mine, e drept, doar ca in aceasta fotografie eram si eu si puteam sa ma privesc traind un setiment foarte placut, de care mi se facuse dor, in ultima perioada. Mi-am si spus " da ... acesta este mesajul pe care vreau sa-l transmit ..." Cum ai aflat de concursul nostru? Ce te-a facut sa participi? Rasfoind pe facebook in neewfeed, am observat o poza care rezona cu mine. Era de la Incubator107 "sustine concursul pentru #fericire.." si link-ul catre concurs. Atat am citit si imbinand informatia cu starea pe care o aveam dupa vizita de la Adapostul de cai, stiind prea bine ce am simtit, mi-am zis sa impartasesc acesta experienta cu cei din jur si sa incerc sa fac vocea "lor", a cailor, auzita printr-un mesaj. Cati prieteni ai? Te intreb asta pentru ca desi voturile nu au contact decat pentru a te califica in finala, toti concurentii, inclusiv noi, ne intrebam cum se poate face sa stragi 400 de voturi in cateva zile? Cum ai facut sa convingi 400 de oameni? Eu nu am convins pe nimeni propriu-zis, toate aceste sustineri au venit spre mine, mesajul l-am postat de cateva ori pe pagina mea de facebook, insa "Fluturii" (pagina de facebook a cartii Fluturi scrisa de Irina Binder) au preluat mesajul si l-au dus mai departe.. A fost si pentru mine o surpriza sa vad si sa simt toate aceste ganduri. Stiu ca timp de cateva zile , mesajul a fost viral, insa cred cu tarie ca toti cei ce au sustinut poza , au vibrat intr-un fel sau altu la mesajul pe care am intentionat sa-l transmit. Si pentru acest fapt, le sunt recunoscatoare. Cum te-ai simtit pe parcursul concursului? M-a energizat fiecare feedback, chiar si cateva poze din concurs au avut un ecou aparte. Pentru ca tu esti un fotograf profesionist, desi poza nu a fost facuta de un profesionist, daca tu ai fi fost in juriu, cui ai fi ales sa dai premiu dintre finalisti? Aparatul foto surprinde ceea ce vede, insa ca si in viata , depinde de unghiul din care privim sau surprindem realitatea. Cu siguranta fiecare moment inscris in concurs avea o emotie aparte pentru cel/cea care a inscris poza. Sunt cateva fotografii care mi-au atras atentia, insa nu au intrat in finala, dar acele fotografii m-au incarcat pozitiv. O alta poza din finala este cu un tanar care asculta vibratiile copilului din burtica sotiei. Mi-a placut ideea. Cum ai aflat ca ai castigat? Ce ai simtit? Un alt newfeed de pe facebook m-a directionat catre site-ul psihologuldeserviciu.ro, citind lejer randurile si numele castigatorului, fara sa fac in prima faza legatura cu mine, dupa un timp m-am dumirit ca era vorba de mine. A fost cafeaua de dimineata acea postare . Am citit de foarte multe ori argumentele celor din juriu. Ce a insemnat premiul acesta pentru tine? Tot ce s-a intamplat in perioada concursului, mi-a confirmat ca "nu suntem singuri", insa fiecare din noi am castigat, inca un moment de fericire. Cat despre premiu - mini iPad i-am gasit repede un rol, sa surprinda si sa ofere, aproape in timp real -via facebook sau youtube , momente de fericire, pe care le oberva in jurul "nostru". Si acum o ultima intrebare... ce inseamna fericirea pentru tine? E o stare... "E o aripa care vibreaza", pe care imi e greu sa o transpun in cuvinte. Nu stiu cum arata, dar stiu ca am trait-o, o stare ce m-a "privit" in momentele cand eram trista, dandu-mi timp sa observ partile pozitive in perioadele de cumpana. Asa cum sunt culorile complementare ... tind sa cred ca si fericirea uneori are nevoie de o alta stare, pentru a o putea simti cu adevarat. Multumesc frumos Brandusa! Daca vreti sa aflati mai multe despre Brandusa, fotografii si #fericirea in imagine, o gasiti la https://www.facebook.com/motionarthought
Concurs - Cum arata #fericirea pentru tine?
Marti, Iulie 08, 2014
O sa va fac o destainuire. Fac parte din grupul celor care considera fericirea un cuvant pretentios spre pretios. Cand cineva incepe sa vorbeasca despre #fericire, reactiile celor din jur sunt total debusolante pentru mine. Unii isi dau ochii peste cap spunand "iaar?" sau " binee acum.." de parca ar chestiona dreptul vorbitorului de a folosi cuvantul. Altora li se umezesc ochii ca si cum ei nu ar avea dreptul la asa ceva. Si cei mai multi nici nu folosesc acest cuvant, ca si cum el nu ar exista in vocabularul nostru sau ar fi un cuvant destinat doar urarilor de ziua ta, nunta, etc. Eu spun ca avem temeri legate de #fericire si probleme in a pronunta cuvantul #fericit. Il punem deoparte alaturi de alte cuvinte pretioase care nu le folosim prea des de teama sa nu le stricam - precum "te iubesc". M-a intrigat gandul acesta si reactia celorlalti atunci cand ma declar fericita. Mi-am zis ca poate mi se pare mie, asa ca am intrebat pe Google ce parere are: Cat de des cautam fericirea? Pe luna? Cat sa fie? De 1300 de ori. In Romania sunt aproximativ 8 milioane de persoane care folosesc internetul. Asta inseamna ca 1 din 6 mii de oameni folosesc acest cuvant in cautarile lor. M-am uitat mai departe sa vad ce cauta acesti 1300. Citate si fericirea in cuplu. Am scris recent un articol despre faptul ca fericirea de cuplu autentica se dobandeste doar dupa ce ajungi la fericirea personala. Nimeni nu cauta fericire personala/indiviuala/cum sa devin fericit/ceva legat de fericire.. Un alt aspect care m-a pus pe ganduri a fost ca prietenul google imi sugera cautari asemanatoare folosind cuvinte cheie precum "depresie " , " anxietate" , "boala". Adica o masina virtuala, google, a facut corelatie intre fericire si depresie. Ceea ce imi confirma doua ipoteze: suntem preocupati mai mult de disparitia fericirii - de ceea ce doare decat de ceea ce ne provoaca placere fericirea nu este o preocupare pozitiva. In general cine este preocupat de fericire...pare sa aiba o problema. Nu stiu daca am dreptate sau nu. Poate ar fi nevoie sa studiez mai mult, insa a devenit o provocare pentru mine subiectul. Spune si tu.. cand te-ai intrebat ultima oara ce te face fericit? Cand ai zis in sinea ta " Da, acum sunt fericit!".. sau " ma simt bucuros". Se intampla macar o data pe luna? Asadar m-am hotarat sa fac un experiment! Vreau sa provoc fericirea! E vara, soare, oamenii zambesc, oamenii par fericiti. Vreau sa vad cum arata fericirea! In perioada 11-25 iulie va invit la concurs. Va voi ruga sa trimiteti o poza care sa reprezinte fericirea pentru voi. Poza trebuie sa fie personala. Cu voi sau cu prietenii, natura, copiii, poate sa fie cu orice...Singura conditie este ca in momentul in care ati facut-o, sau cineva v-a fotografiat, sa fi simtit ca sunteti fericit! Vom crea impreuna o colectie de momente de fericire surprinse de o camera de fotografiat. Haide-ti sa vedem cum arata de fapt fericirea! Bineinteles, ca orice concurs, are si premii. Revin in curand cu detaliile.
Chiar putem controla prin Yoga dispozitia noastra?
Joi, Iunie 19, 2014
Un nou tratament "natural" pentru depresie si anxietate Una dintre recomandarile mele pentru toti cei care sufera de anxitate sau depresie este sa practice yoga. Demersul de a deveni practician nu e usor, mai ales cand "nu ai chef de nimic", dar rezultatele pentru cei care reusesc sunt garantate. Am dat recent peste un articol care explica cum acest lucru este posibil din punct de vedere bio-chimic. Il expun mai jos pentru a oferi un argument in plus pentru care "e bine" sa faci ceva pentru starea ta de bine. Cercetarile realizate de-a lungul timpului au demonstrat ca niveluri scazute ale acidului GABA (acid gamma-aminobutiric) dau o stare de spirit proasta sau anxietate. GABA este un neurotrasmitator inhibitor in creierul matur, tinzand sa calmeze mintea, sa o linistesca, sa relaxeze. Exact ce o minte obosita vrea sa auda. Dar stim ca in general miscarea face bine si asta ne spun mai ales cei care ne invita la sala, sau la studiourilor lor de sport. Si atunci dintre toate miscarile posibile, de ce am alege tocmai yoga? Pana la urma, yoga e chiar complicata. Implica sa-ti golesti mintea de ganduri. Mda, sigur.. Daca am putea sa ne golim mintea de ganduri, probabil ca nu am mai fi anxiosi sau depresivi. Si atunci? Nu suntem cumva intr-o bucla? Ba da! Aici apare rolul cercetatorilor, care ne impulsioneaza sa spargem bucla: Cercetarile Scolii de medicina din Boston au comparat yoga cu mersul pe jos (plimbarea). Pentru cei care au mers pe jos cate o ora si jumatate timp de 12 saptamani, nivelul GABA s-a imbunatatit, dar insuficient cat sa se produca o schimbare semnificativa la nivelul starii de spirit. Yoga in schimb, practicata in acelasi interval de timp si cu aceeasi intensitate, chiar si pentru incepatori, a marit prezenta acidului GABA la un nivel care a adus schimbari in starea de spirit. In bine. S-a demonstrat ca a stimulat entuziasmul, dorinta de actiune, iar persoanele din grupul de experiment se simteau mai bine si chiar au initiat mici schimbari in viata lor. Rezultatele nu s-au bazat doar pe marturia subiectilor. Participantilor li s-au scanat creierul inainte si dupa yoga sau mersul pe jos. Comparand rezultatele scanarilor, cercetatorii au putut vedea schimbarile in nivelurile GABA - activitate ridicata a sistemului nervos, mult mai ridicate pentru practicantii de yoga. Autorii studiului explica semnificatia rezultatelor: "Este primul studiu care demonstreza ca nivelurile GABA talamice crescute sunt raspunzatoare de stare de spirit imbunatatita si de o anxietate scazuta. Este, de asemenea, prima data cand pozitiile yoga au fost corelate pozitiv cu cresterea acuta a nivelurilor GABA talamice si imbunatatiri in procentele scalelor ce tin de starea de spirit si anxietate." Dr Kim A. Jobst (doctor indisciplinar in psihologie, homeopatie, fizica, specializat in boli degenerative) a spus despre studiu: "Aceasta este o munca importanta care stabileste baze obiective pentru efectele pe care practicieni antrenati de terapie yoga din lume le vad zi de zi. Ce este important acum este ca aceste descoperiri sa fie mai departe investigate in studii pe termen lung pentru a stabili cat de sustenibile pot fi aceste schimbari, in cautarea unor tratamente sigure, fara medicamente, pentru depresie." Bun, acum ca s-a demontrat ca yoga este mai eficienta ca mersul pe jos - o activitate fizica care nu necesita concentrare maxima, cercetarea nu s-a oprit aici si au comparat yoga cu medicamentele. De ce sa ne chinuim cu yoga daca exista o pastila magica pentru starea de spirit? Yoga versus medicamentele in obtinerea starii de bine. Cine castiga? Medicamentele prescrise cel mai des pentru persoanele cu depresie sau o stare de spirit proasta, cresc activitatea in sistemul GABA. Cercetarile au demonstrat ca Yoga si medicamentele prduc acelasi efect : maresc cantiatea de acid gamma-aminobutiric. Si atunci? Cine castiga este doar alegerea fiecaruia: poti lua pastile sau poti face yoga. Ambele necesita "administrarea" pe o perioada lunga de timp. De la ambele poti face o pauza, dar de cele mai multe ori vei fi nevoit sa revii. Punand lucrurile in perspectiva, pare totusi ca yoga ar fi varianta cea mai inteleapta, dar cel mai putin la indemana. Va fi nevoie de un efort din partea ta. Esti dispus sa incerci stiind ca sigur functioneaza? Tu cum ai convinge un prieten sa incerce yoga? Spune-mi sugestiile tale si impreuna sa facem lumea mai zambitoare. Sursa: www.spring.org.uk
Formula chimica a depresiei
Sambata, Aprilie 19, 2014
In general, depresia este tratata cu ajutorul unor medicamente antidepresive, care regleaza secretia de serotonina si dopamina, si prin sedinte de psihoterapie, care ajuta pacientul sa identifice situatiile care ii inrautatesc dispozitia, cum apar si cum sa le faca fata. Insa de cele mai multe ori antidepresivele sunt o solutie de moment, care pentru unii pacienti nu functioneaza deloc. Pentru mai bine de 50 de ani, serotonina a fost principalul element studiat de catre oamenii de stiinta care cautau remedii pentru depresie. Desi cauza depresiei majore nu este cunoscuta inca, multi cercetatori considera ca ea este cauzata de nivelul scazut de serotonina din creier. Cercetarea celor de la universitatea din Maryland vine sa rastoarne teoria legata de serotonina. Coordonatorul studiului, dr. Scott M. Thompson considera ca schimbul de semnale excitatorii dintre neuroni devin anormale in creierele persoanelor deprimate. Studiul a concluzionat ca serotonina joaca un rol esential in reglementarea starii de spirit, dar ea nu functioneaza asa cum se credea anterior. Serotonina ajuta la intarirea legaturilor cerebrale care sunt necesare pentru mentinerea unei stari de spirit bune si pentru cognitie, dar oamenii pot deveni deprimati atunci cand ceva impiedica serotonina sa actioneze la nivelul acestor conexiuni. Aceste rezultate ar putea explica motivul pentru care tratamentul cu antidepresivi functioneaza diferit, la pacienti diferiti. In general, schimbarea stilului de viata si un exercitiu permanent de imbunatatire si evolutie persoanala ajuta la "reglarea" naturala a starilor noastre si implicit a nivelului de serotonina si neurotransmitatori care sa ne mentina in forma. citeste mai multe in Episoadele unei depresii la romani - "Cine mi-a furat fericirea?"
Care sunt simptomele depresiei?
Miercuri, Aprilie 09, 2014
Depresia este in primul rand o tulburare a vietii emotionale, asadar simptomele " cheie" se inregistreaza la acest nivel prin: - tristete, deznadejde, lipsa sperantei sau indiferenta; Aceste sentimente sunt resimtite zilnic. Oamenii relateaza stari de gol sufletesc, lipsa dorintei de a trai, se considera o " cauza pierduta" si o povara pentru cei din jur. - lipsa interesului fata de toate activitatile agreate in trecut; Datorita unui tonus psihic general scazut, persoana este demotivata sa actioneze si renunta la vechile hobby-uri. Activitatile care inainte ii pareau usoare si umpleau persoana de energie, devin consumatoare de energie si in consecinta sunt evitate. Persoana depresiva renunta efectiv la hobby-urile sale, la ceea ce ii placea sa faca inainte. - dificultati de relationare si evitarea grupului de prieteni Izolarea sociala apare ca urmare a sentimentelor de inadecvare, de inferioritate resimtita fata de ceilalti si de sentimentul de a nu fi destul de bun comparativ cu cei din jur. Sunt evitati chiar si prietenii de o viata deoarece persoana depresiva simte vinovatia de a-l fi dezamagit pe celalalt, dar totodata se simte neintealesa si singura in suferinta sa. In general, toate relatiile unei persoane depresive au de suferit. Izolarea si departarea acestuia, refuzul comunicarii creste distanta interpersoanala dintre suferind si cei din jur. Persoana depresiva isi construieste un castel in jurul sau pe ale carui ziduri e foarte dificil sa escaladezi. - lipsa interesului pentru relationarea cu sexul opus si pentru activitati sexuale Aceasta este o consecinta fireasca a lipsei de energie si a evitarii contactelor sociale. - iritabilitate si anxietate; Schimbarea temperamentului si agresivitatea inexplicabila sunt starile explozive prin care izbucnesc persoanele depresive. Datorita tensiunii intrapsihice vulcanice, modalitatea de detensionare caracteristica este furia (crizele de nervi). Imposibilitatea de a se relaxa datorita gandurilor care circula cu cea mai mare viteza creeaza o puternica tensiune psihica. Anxietatea apare deseori ca urmare a acumularii acestei tensiuni si a observarii neputintei de relaxare. - adoptarea cu greu a deciziilor Depresia impiedica gandirea limpede si concentrarea, astfel incat pana si cele mai simple decizii par dificil de adoptat; iar o simpla decizie devine o sarcina coplesitoare. Toate acestea sunt insotite de sentimente de vina si neconcordanta cu asteptarile celor in jur si standardele societatii. - sentiment de vinovatie sau inutilitate De regula, aceste sentimente sunt exagerate si apar in situatii inadecvate. Sentimentul de vinovatie poate aparea la savarsirea unor greseli minore, neidentificate de cei din jur, sau in situatii care nu tin de cel in cauza; persoana depresiva are intentia de a se considera invinovatit/vinovat pentru greselile altor persoane. - tendinte sinucigase/ contemplare asupra mortii Unele persoane considera ca moartea lor ar reprezenta un bine general, viata fiind lipsita de importanta. Alte persoane alcatuiesc planuri foarte explicite prin care sa se autovatameze. Citeste mai multe in cartea despre depresia la romani "Cine mi-a furat fericirea?": http://psihologdeserviciu.ro/cine-mi-a-furat-fericirea/email
Depresia la romani intr-o carte numita "Cine mi-a furat fericirea?"
Miercuri, Aprilie 02, 2014
Motivul pentru care am scris aceasta carte despre depresie este unul simplu: sa ajut! Vreau sa te ajut sa inveti sa te ajuti pe tine sau pe omul de langa tine, daca acesta este in suferinta si ii poti da o mana de ajutor. Cine mi-a furat fericirea? Episoadele depresiei la romani este un ghid despre cum sa intinzi o mana de ajutor celui care are nevoie de acest lucru. Este mai mult decat o poveste sau un studiu clinic ce prezinta cateva cazuri de depresie tratate, desi sunt multiple povesti inserate care sa iti arate universalitatea acestei tulburari si multiple modalitati de abordare si vindecare prin care viata poate deveni pentru oricine o sursa de bucurie si implinire. Te invit in lumea cartii privind filmul de maj jos. Poti accesa cartea daca accesezi acest link: http://psihologdeserviciu.ro/sites/default/files/cine_mi-a_furat_fericirea.pdf "Oricat de paradoxal suna, depresia poate fi inaltatoare daca i se exploreaza potentialul. Depresia poate insemna fericire si iubire de sine si iti voi explica cum se poate face trecerea de la un pol catre celalalt. Pentru a face acest salt este necesar sa o poti recunoaste, in primul rand. Sa nu te mai minti pe tine sau pe altii din jur ca totul e ok, cand de fapt in interior simti ca te prabusesti. "
Cum apare tristetea?
Duminica, Decembrie 08, 2013
Ieri am fost intrebata cum apare tristetea, de unde vine ea... Oare ea vine gandindu-ne la trecut si atunci apar automat si ceva regrete? Intrebarea poate ca se axa pe orientarea constiintei in timpul interior... Poate ca intr-adevar centrarea pe trecut, pe toate acele lucruri care ar fi putut fi facute altfel duc la tristete si regrete...oricat de mult am predica centrarea pe aici si acum, pe trairea clipei, ea este intrucatva efemera si atunci clipa de acum devine iremediabil trecuta.... Toti avem in istoria personala unele lucruri de care nu suntem neaparat mandri, insa din greseli invatam sa fim mai buni si sa evoluam... Fara a gresi nu am cunoaste bucuria realizarii, fara a gresi poate ca am fi mai putin motivati spre a deveni si mai buni, autosuficienta poate fi uneori demotivanta.. Cred ca diferenta care face diferenta e modul cum ne percepem greselile si trecutul...Putem lua orice ni se intampla ca oportunitate de invatare sau ca esec, putem plange privind neputinta de a schimba in plan material trecutul, sau il putem privi ca un Bildungsroman care ne-a ajutat de devenim ceea ce suntem astazi... Putem alege in orice moment cum reactionam la ceea ce ni se intampla. Parerea mea este ca tristetea se leaga de perceperea anumitor pierderi. Este normal sa fim tristi atunci cand pierdem ceva unde am investit emotional mult, cum ar fi de exemplu pierderea unei persoane dragi, a unor lucruri care au o semnificatie aparte, a unor visuri si aspiratii, pierderea unor sentimente ... Pierderile pot fi atat fizice, cat si doar imaginate si in consecinta resimtite ca fiind reale.. Din pacate, realitatea ne demonstreaza tuturor ca in viata nu putem castiga mereu, fiecare alegere inseamna totodata renuntarea la altceva si atunci modul in care gestionam toate aceste pierderi pot explica cum se face ca unii dintre noi cad prada usor tristetii, iar altii raman senini indiferent de provocarile pe care viata le ofera. Viata tuturor cunoaste suisuri si coborasuri, inima bate in ritmuri care se inregistreaza ca sus-jos, iar ceea ce ne caracterizeaza ca fiinte umane este intreaga paleta pe care latura noastra afectiva o cunoaste si experimentarea acestor stari in diverse contexte . Daca am fi mereu fericiti, atunci ne-am obisnui cu acesta stare si nu am mai resimti-o ca atare in orice moment... O viata vibranta ar putea fi pentru multi dintre noi cea traita accepand ceea ce ni se ofera, bucurandu-ne, intristandu-ne, mirandu-ne, plangand, dezamagindu-ne, infricosandu-ne, multumind si pastrandu-ne intr-o stare de deschidere.