muzica

Mantrele functioneaza intr-adevar?
Joi, Ianuarie 25, 2018
Cand auziti vorbindu-se de cuvantul Mantra va veti da seama ca se foloseste pentru orice fraza sau cuvant spus des, pozitiv sau nu. De exemplu, bine-cunoscutul guru din "The Secret", James Arthur Ray, foloseste mantre motivationale promitand bunastare finaciara si spirituala infinita. Sau presedintele Obama cu mantra, "Yes we can!" care este una afirmativa si inspirationala. Aceasta utilizare a cuvantului mantra deriva din folosirea traditionala a cantatului de sunete sacre sau nume, asa cum se face in multe practici religioase. Acest gen de repetitii au fost utilizate si in muzica care depaseste granitele religioase. Incaperea era plina de voci melodioase. Eram la un concert de-al faimoasei Deva Premal si Miten. Ei sunt maestrii in a canta, si a convinge audienta sa participe. Sa petreci cateva ore cantand  o limba straina (multe cantece sunt in Sanskrita) poate ca nu pare foarte distractiv dar are un efect remarcabil. Iti ridica cu adevarat spiritul. Aceste sunete cantate nu numai ca inseamna ca veneram sacrul dar creeaza si armonie unind vocile intr-un intreg sincronizat. Acest lucru este eficient mai ales daca sunteul nu necesita gand, cum ar fi cantatul in latina, fiindca sunetul este important si nu intelesul. Totusi, unitatea se pierde foarte usor daca intervine mintea. Deepesh Faucheux, care era un calugar catolic, ne-a spus despre efectul cantecelor Gregoriene in manastirea sa Frecventa Gregoriana lucreaza asupra creierului intr-un mod specific pentru a-i ridica la o stare alterata spiritual. A fost mereu o cantare colectiva, numita ecclesia. Un grup de oameni cu un singur scop de a venera impreuna la unison cu comportamentele lor, sensibilitatile lor, starile lor armonizate. Frecventa sunetului ne afecteaza profund, cizeleaza colturile aspre, furia sau frica. Era ca Prozac, ne purta foarte sus, chiar ne transporta. Facea ca toate lucrurile marunte sa para total neimportante si a facut viata in manastire suportabila, chiar binecuvantata. Era singura terapie de care avea nevoie manastirea! Dar cand ne-am oprit din a canta in latina si am incercat sa o facem in dialectul local, multe din manastirile si bisericile de acolo s-au dezbinat fiindca oamenii au inceput sa se certe intre ei. Pierdusera acea calitate a integrarii impartasite. Pe langa faptul ca relaxeaza mintea, cantatul mantrelor poate fi un puternic vindecator Miten a imaprtasit povestea impresionanta a unei femei care a avut depresie profunda timp de 2 ani, care se trezea zilnic cu dorinta de a muri. Un prieten i-a pus cantecele lui Deva si Miten si a inceput sa suspine, urmand apoi o imensa eliberare. Si-a pus muzica lor constant iar intr-o dimineata a fost capabila sa aprecieze soarele care-i umplea camera. A avut ganduri despre cum ar fi putut impartasi iubire, in loc de dorinta de a muri. Deva si Miten aud aceste gen de povesti tot timpul, mai ales de la persoanele care nu stiu nimic despre sensul cantarilor dar care simt o lipsa de spiritualitate impartasita in viata lor si care experimenteaza o rezonanta profunda si plina de bucurie cu sunetul. Ed a invatat sa cante cand a trait in India. Cand se afla intr-un turneu de invatare un barbat a venit la el si l-a rugat sa vina acasa la sotia lui bolnava. Cand Ed a intrat in casa lor umila, a cantat mantra vindecatoare  --Om Namah Shivaya--deasupra patului femeii. Ea l-a primit imediat cu un zambet larg si l-a luat de mana. In acest context, o mantra este un cuvant sau o fraza cu inteles special, cum ar fi Shalom,pace sau Shanti. Poate fi numele unei finte spirituale, cum ar fi Fecioara Maria, Hare Krishna sau Namo Buddha. In Orient Om sau Aum este sunetul favorit si inseamna sunetul universului. Sau cum spune profesorul spiritual Ram Dass: "Fiecare persoana poate utiliza mantra:"Sunt constiinta iubitoare". Repetati aceasta doar si deveniti constiinta iubitoare. Apoi impartasiti constiinta iubitoare cu toti ceilalti." Meditatia cu mantre este ca o hrana spirituala; iti trezeste procesul creativ si iti hraneste spiritul, in timp ce tiparele de gandire obisnuite sau agitate sunt eliberate. In proces descoperiti linistea din spatele sunetului. Este ca o matura care va curata mintea de mizerie. Ce ati putea dori mai mult? Meditatie Mantra Pentru a practica mediatia mantra, stati confortabil cu spatele drept. Faceti cateva respiratii profunde si linistiti-va corpul. Apoi incepeti sa repetati mantra, fie incet fie cu voce tare daca sunteti singuri. Repetati-o in ritm cu propria respiratie. Daca sunteti distrasi sau dusi de ganduri, aduceti doar mintea inapoi la sunet. By Ed and Deb Shapiro
Efectele muzicii asupra corpului uman
Marti, Iunie 20, 2017
Unii experti cred ca nu doar genul, ritmul sau tonul piesei conteaza, dar si instrumentul care se foloseste pentru a canta acea melodie. Sunetul unui singur instrument muzical afecteaza un anumit organ al corpului uman. De exemplu instrumentele cu corzi precum vioara, chitara, sau harpa, au un efect benefic asupra sistemului cardiovascular. In plus, sunetele corzilor fac ca o persoana sa simta recunostinta, compasiune si sacrificiu. Cantatul la pian armonizeaza mintea, elibereaza tiroida si duce la functionarea normala a sistemului genito-urinar. Sunetele de orga normalizeaza energia care curge prin coloana si stimuleaza activitatea creierului. Instrumentele de vant purifica bronhiile si imbunatatesc sistemul respirator, avand deasemenea efecte pozitive asupra circulatiei sangelui. In schimb, percutiile au ajutat la problemele de ficat si la sistemul circulator. Prima explicatie stiintifica a influentei muzicii asupra corpului uman a venit din vorbele inteleptului grec Pitagora: "Fiecare melodie sincronizeaza functionarea organelor interne" Aceasta se intampla pentru ca oricare din corpurile noastre, ca sursa de energie si vibratii electromagnetice cu o anumita frecventa rezoneaza la frecventele muzicii care apar tot ca unde si asfel se schimba configuratia corpurilor noastre. Cand muzica suna, campul sau acustic se impune campului nostru acustic si se pare ca experimentam un fel de masaj celular. Pitagora a vindecat multe boli fizice si mintale, cu piese special compuse pentru fiecare. In fiecare dimineata incepea prin a canta fiindca spunea ca il ajuta sa inceapa activitatile din viata de zi cu zi si scotea mintea din starea de somn. Apoi seara canta cantece care sa-i calmeze nervii si sa-l pregateasca de relaxare. El a fost cel care a introdus conceptul de "medicina muzicala" spunand ca "Sufletul trebuie sa fie eliberat de intelectul daunator cu ajutorul muzicii solemne si maiestuoase." Neurochimia muzicii, despre care vorbeste Levitin (McGill) a concluzionat ca ascultarea muzicii creste productia de hormon al conexiunii sociale numit oxitocina si stimuleaza sistemul imunitar prin imunoglobulina A iar muzica de relaxare poate reduce reduce nivelul de cortizon responsabil de stres. Rezultatele sunt ambivalente in ceea ce priveste muzica stimulenta insa unele studii arata ca nivelul de cortizon creste ca raspuns la muzica stimulenta in timp ce alte studii au gasit reactii de descrestere. O variatie similara apare in nivelul de cortizon al cantaretilor: la femei nivelul scade iar la barbati creste. Un alt studiu a investigat diferitele tipuri de muzica asupra tensiunii, starii de dispozitie si claritatii mentale. Un total de 144 de subiecti au completat un profil psihologic si dupa ce au ascultat 15 minute din 4 tipuri diferite de muzica (grunge rock, clasica, new age si designer-musik) au descoperit urmatoarele: pe muzica rock, s-au inregistrat cresteri semnificative in ostilitate, tristete, tensiune si oboseala, dar si scaderi importante in atitudinea de grija, relaxare, claritate mentala si vigoare. In schimb, dupa ce au ascultat designer-musik, adica muzica destinata a avea efecte specifice asupra ascultatorului, toate aceste stari si atitudini pozitive au fost extrem de ridicate iar cele negative semnificativ scazute. Rezultatele obtinute din ascultarea muzicii new age si a celei clasice au fost amestecate. S-au observat schimbari de sentimente la toti subiectii cu toate tipurile de muzica. Designer-musik a fost cea mai eficienta in cresterea sentimentelor pozitive si descresterea celor negative. Rezultatele sugereaza ca muzica special creata poate fi folositoare in tratamentul tensiunii, al distragerii mentale si al starilor negative. (cf. Alternative Therapies Health Medicine). In Statele Unite (NASA) si in Germania (Max Planck Institute) au condus experimente indelungate in care au descoperit care sunt undele de sunet necesare sincronizarii ritmurilor biologice si a starii de bine pe Terra. Azi stim ca persoanele expuse unui grad ridicat de stres au nevoie de aceste unde. Persoanele care nu au habar de undele Schumann si nu sunt sensibile se imbolnavesc cronic, au dureri decap, sunt dezorientate, au stari de greata sau ameteli. In acest moment, fondul electromagnetic al planetei a suferit schimbari drastice datorita activitatii umane, atat de severe incat corpul uman nu mai poate "auzi" undele Schumann. Din acest motiv, NASA foloseste generatori de unde Schumann pentru functionarea normala a personalului. Noi insa putem alege ce unde sa generam, atat din interior cat si cu ajutorul muzicii. E bine cunoscut faptul ca o plimbare prin padure, in natura, ne poate curata de asa zisele reziduuri energetice adunate din stresul si contactele noastre zilnice. Astfel sunetele naturii, sau ale muzicii de relaxare, ne readuc armonia in corp si ne sincronizeaza la bataile si vibratiile planetei.
Efectul Mozart si beneficiile sale asupra copilului
Vineri, Aprilie 07, 2017
Aceasta fraza ne face sa ne imaginam o gravida care, cu castile puse pe burta ei, e convinsa ca daca pune muzica clasica pentru copilul ei inca nenascut, se va imbunatati inteligenta acestuia. Dar exista oare dovezi stiintifice care sa sustina aceasta idee care a facut o gramada de vanzari in industria cartilor, cd-urilor si viedoclipurilor? O scurta lucrare publicata in revista  Nature in 1993 a introdus fara sa-si dea seama presupusul Efect Mozart cititorilor. Psihologul Frances Rauscher a introdus 36 de copii de liceu intr-un studiu si i-a pus sa asculte 10 minute dintr-o sonata de Mozart in Do Major, un cantec de relaxare - inainte de a face anumite sarcini de gandire spatiala si logica. Intr-unul dintre aceste teste, care implica impaturirea si desfacerea unei bucati de hartie, studentii care au ascultat Mozart au aratat imbunatatire semnificativa in performanta lor (intre 8 si 9 puncte IQ de inteligenta spatiala). Rauscher - a carui nume, spre deosebire de alti oameni de stiinta, era citat pe unele CD-uri, a ramas socata de felul in care acest mic efect al muzicii clasice s-a extins de la o simpla lucrare de impachetat hartii, la inteligenta generala pentru toti copiii, inclusiv cei nenascuti. "Cred ca parintii sunt foarte disperati sa le dea copiilor lor orice avantaj de care dispun", spunea ea intr-un interviu. In adaugare la valul de produse comerciale ce s-a produs odata cu descoperirea, guvernatorul Georgiei din anul 1998, Zell Miller a cerut ca toate mamele nou-nascutilor din stat sa primeasca cd-uri de muzica clasica. Iar in Florida, centrele de zi au fost echipate prin sistemele de sunet cu simfonii cantate in boxe. In 2004 un studiu facut in Stanford a urmarit cat de mult a a avut efect studiul lui Rauscher fata de alte studii publicate in revista Nature in aceeasi perioada. In topul SUA al primelor 50 de reviste, lucrarea intitulata "Performanta in sarcini spatiale si muzicale" a fost citata de 8.3 ori mai des decat articolul faimosului astronom Carl Sagan. "Pare sa fie o manifestare circumscrisa a unei credinte raspandite dar mai vechi, numita "determinism infantil", ideea ca o perioada critica in dezvoltarea timpurie are consecinte ireversibile pentru tot restul vietii unui copil." Acest efect este de asemenea ancorat in convingerile mai vechi despre puterea benefica a muzicii. Unii inca se mai contrazic asupra puterii muzicii. Don Campbell, un muzician clasic care a scris mai mult de 20 de carti despre muzica, sanatate si educatie, inclusiv despre efectul Mozart asupra copiilor, spune ca "Muzica are o calitate extraordinara de organizare a creierului." Facand referinta la munca doctorului Alfred Tomatis privind efectele terapiei prin muzica asupra copiilor cu dislexie, tulburari de atentie si autism, el crede ca muzica care nu este foarte emotionala sau ritmata are o influenta pe mai multe nivele asupra individului, de la reglarea starii pana la vindecarea stresului. Dar in 1999 psihologul Christopher Chabris, a facut o meta-analiza pe 16 studii relationate cu efectul Mozart pentru a evalua eficienta in intregime. "Efectul este de doar un punct si jumatate de IQ, si se rezuma doar la sarcinile de impaturit hartia", spune Chabris. El face de asemenea observatia ca imbunatatirea poate fi pur si simplu rezultatul unei variabile naturale ale persoanei care experimenteaza intre cele doua testari. Ceva mai aproape anul acesta, Ministerul Educatiei si cercetarii din Germania a publicat o alta revizie la studiu facuta de unii oameni de stiinta cu inclinatii muzicale care au declarat fenomenul inexistent. "As spune pur si simplu ca nu exista dovezi ca copiii care asculta muzica clasica vor avea vreo imbunatatire in abilitatile cognitive" adauga Rauscher, acum profesor de psihologie la Universitatea din Wisconsin-Oshkosh. "E doar un mit, dupa parerea mea." In loc sa ascultam doar muzica pasiv, Rauscher sugereaza sa punem un instrument in mainile celor mici pentru a ridica inteligenta. Ea citeaza un studiu din 1997 al Universitatii din California, Los Angeles, care a gasit, printre 25,000 de studenti ca aceia care au petrecut timpul implicati intr-o activitate muzicala au avut scoruri mai mari la SAT si examenele de performanta la citire, decat aceia care nu aveau nici un fel de pregatire in muzica. In ciuda respingerii sale de catre comunitatea stiintifica, companii ca Baby Genius continua sa pledeze catre muzica clasica catre toti parintii care isi doresc copii mai inteligenti. Chabris spune ca adevaratul pericol nu se afla in acest marketing ci in parintii care evita rolurile pe care trebuie sa le indeplineasca in mod natural. "Se indeparteaza de la alte interactiuni care ar putea fi benefice, cum ar fi sa se joace cu copiii si sa-i intretina prin intermediul activitatilor sociale. Aceasta este cheia unui copil cu adevarat inteligent, nu simfoniile unui compozitor austriac care a murit de multa vreme."
Care este rolul pe care muzica il joaca in viata nostra?
Duminica, Decembrie 08, 2013
Tehnologia moderna ne permite sa ascultam exact genul de muzica ce il preferam, atunci cand dorim lucrul acesta, insa indiferent de tehnologia pe care o folosim sa ascultam muzica, motivele pentru care facem acest lucru sunt universale. Care sunt deci motivele psihologice universale pentru care oamenii asculta muzica? Lonsdale si North ( 2010) au intervievat 300 de oameni in legatura cu motivele pentru care asculta muzica si iata care au fost motivele, in ordinea importantei- de la ultimul pana la cel mai important: 1. Amplificarea starilor pozitive Motivul cel mai des intalnit pentru care oamenii asculta muzica este acela de a le accentua starile pozitive. Muzica ne distreaza, ne relaxeza si regleaza intensitatea starilor emotionale. Muzica ne face mai increzatori, chiar daca uneori lucrurile merg mai putin bine decat ne asteptam. In 2011, Ziv si co a realizat un studiu in care participantilor li se spunea in mod fals ca au obtinut un rezultat slab la o sarcina. Cei care ascultau muzica pozitiva dupa aceea aerau mai increzatori in viitor decat cei care plecau in liniste. Concluzia este ca orice ati face, oriunde ati fi si indifferent de starea care o aveti, ascultati cat mai multa muzica ( mai putin atunci cand trebuie sa va concentrati!) 2.Diversiunea Muzica elimina plictiseala si este buna atunci cand nu stim ce altceva sa facem. O atentionare din partea cercetatorilor Cassidy si MacDonald-2007 vine odata cu cercetarea lor care demonstreaza faptul ca rezultatele obtinute la testele cognitive scad atunci cand sunt desfasurate in locuri unde pe fundal e muzica. Concluzia este ca e mai bine sa evitati sa ascultati muzica atunci cand aveti de realizat sarcini complicate. Muzica trista se pare ca este cea care ne distrage cel mai mult de la sarcinile de implinit. 3. Managementul starilor negative Atunci cand esti intr-o dispozitie proasta, muzica te poate ajuta sa iti revii. Cand esti trist, exista un fenomen cathartic ce se declanseaza atunci cand asculti muzica trista. Cumva, versurile te alina ca nu esti singur astfel incat noi folosim muzica pentru a ne elibera de tensiune, pentru a ne exprima sentimentele si sa evadam din cotidian. Astfel, muzica este un prieten bun in timp ce noi traversam dispozitii stresante, anxiogene si depresive. 4. Relatii interpersonale Muzica este un subiect de conversatie, ascultam muzica atunci cand suntem impreuna cu alti oameni si vorbim cu altii despre muzica, deci e un mijloc de interconectare. Sunt destul de multe ipoteze care spun ca exista o legatura intre muzica si dragoste. Gueguen si co in 2010 au testat legatura intre muzica romantica si disponibilitatea femeilor de a accepta o intalnire si da, aceasta corelatie este una pozitiva! Procentul femeilor care au acceptat sa mearga la intalnire aproape s-a dublat de la 28% la 52% cand cercetatorii au pus in fundal muzica romantica. Experimentul a fost realizat in Franta, iar melodia care a facut minunile este "Je l'aime a mourir"- Francis Cabrel. 5. Identitatea Pe locul 5 se afla identitatea. Genul de muzica pe care il ascultam spune ceva despre noi. Totodata, noi ne descoperim pe noi insine prin intermediul muzicii- ne poate invata cine suntem si in ce fel de grup putem apartine, prin muzica putem forma si proiecta o anumita imagine despre noi insine. O tendinta generala a muzicii in ultimii ani este aceea de a stimula narcisismul. DeWall si co- 2011 arata ca versurile legate de comportamente antisociale si egocentrism au crescut cu timpul. Pe de alta parte, de-a lungul timpului, versurile legate de emotii pozitive, interactiune sociala si interesul indreptat catre ceilalti au devenit tot mai rare. 6. Pentru a invata despre ceilalti si despre lume, in general Prin intermediul muzicii aflam tot felul de informatii despre alti oameni si alte locuri, ceea ce faciliteaza trairea unor noi experiente astfel incat prin intermediul muzicii putem afla cum gandesc alti oameni sau cum este viata lor. Cercetarile psihologice intaresc importanta informatiilor care sunt transmise altora prin genul muzicii care o asculta. Astfel, intr-un studiu, participantii au putut prezice destul de bine trasaturile de caracter ale unei persoane in functie de top 10 al melodiilor care se afla in playlist. Muzica transmite informatii si despre starea in care se afla lumea. Dodds si Danforth ( 2009) au descarcat versurile a aproximativ 250.000 de melodii compuse intre anii 1960 si 2007. Ei au descoperit ca versurile au devenit tot mai depresive dupa anul 1985 si apoi au pastrat cam acelasi nivel pana in 1990, tendinta ce s-a pastrat la toate genurile muzicale.