spiritualitate

Care este scopul principal al spiritualitatii?
Duminica, Decembrie 03, 2017
Daca vreti direct un raspuns, scopul nu este sa incercati sa fiti una cu totul. Singurul scop, si este cel suprem, este sa aflati cine sunteti si sa fiti cine sunteti. Daca aflati cine sunteti, veti intelege automat si veti fi acea unitate la un nivel real. Unitatea, sau a fi una cu totul, nu inseamna ca eu trebuie sa arat ca voi, sau ca trebuie sa va plac. Nu inseamna ca trebuie sa fim cu totii una, ca un fel de uniune religioasa, sau o viziune. Una cu totul inseamna ca ceea ce a fost descoperit aici in corp ca fiind baza neschimbatoare a fiintei, functioneaza exact la fel ca realitatea din fiecare corp. Este sursa comuna a tuturor manifestarilor. Si odata ce ai realizat Sinele tau, faptul ca tu esti The ONE - atunci nu ai cum sa gresesti si sa nu vezi ca este acelasi Sine care se manifesta in toate corpurile. Asta inseamna una cu totul. Si daca stiti asta, nu aveti cum sa-i raniti pe altii, fiindca este un singur Sine care apare ca mai multi. Acest Sine exprima iubire si compasiune pentru toate fiintele ca forme ale propriului Sine. Suntem deja acel Sine perfect, doar ca nu suntem constienti de acest adevar datorita faptului ca noi credem ca suntem conditionati de corp si minte. Toate ideile bazate pe efortul uman de a incerca sa atinga ultima stare de iluminare produc doar o iluzie a eliberarii. Mintea incearca sa imite calitatea si parfumul Sinelui perfect cu ajutorul imaginatiei. Si daca mergem dupa minte, am putea crede ca facem pasi imensi spre realizarea Sinelui nostru nelimitat, dar tot ce facem de fapt este sa schimbam conditionari verbale, pe conditionari spirituale, asta e tot. Nu disperati Daca dorinta si scopul vostru este sa descoperiti adevarul ultim, nealterat, doar practica nu il va revela, si asta e un lucru bun. De ce? Fiindca inseamna ca auto-descoperirea nu cere nici o abilitate, la care sa poti esua. Ce poate face practica este sa expuna minciuna sau sa va faca sa vedeti prin ceea ce este fals. Acest lucru este foarte puternic. Recunoasterea completa a adevarului necesita si gratie Gratia este atotprezenta, iar gratia unui profesor, a aceluia care a transcens deja influenta mintii egocentrice si care poseda autoritatea si puterea de a ghida cautatorii dincolo de fenomenele complexe, va taia identitatea egoului astfel incat doar fiinta pura sa straluceasca. Acesta nu este un proces creativ. Este o dezvaluire a adevarului care a fost prezent dintotdeauna, dar care a parut eclipsat de credinta ca noi suntem personalitatile noastre. Poate fi "Eu" sau "Eu sunt" doar un obiect sau un gand? Este corpul ceea ce sunt eu cu adevarat? Este sentimentul de "Eu" o persoana si daca este asa, ce il percepe astfel? Si acel ceva este de asemenea o persoana? Trebuie sa aflam. Cel care insista asupra acestor intrebari cu sinceritate descopera fiinta lor eterna. O asemenea persoana descopera ca EU-l personal nu exista cu adevarat si ca este bazat in esenta pe o idee. Fiind o constructie psihologica, in realitate nu exista si prin urmare nu poate decide lucruri. Daca am putea macar sa realizam ca lumea nu este in mainile fiintelor umane, ne-am relaxa cu totii mai mult, am avea incredere in puterea mai inalta si am vedea cu mai multa claritate, intelepciune si bucurie divinitatea vietii. Poti fi o persoana sau poti fi Supremul. Nu esti o persoana, esti constiinta. Cu ce te identifici depinde doar de maturitatea intelegerii tale Viata are propria ei perfectiune, contrast, armonie si frumusete, dar toti ratam miracolul acestei existente pentru ca vrem sa fie diferit de ceea ce este. Si viata nu este aici sa ne implineasca proiectiile. Este asa cum este. Cand esti asa cum esti si percepi ca este asa cum este, vei gasi armonie si fericire adevarata si vesnica, fiindca acum stii in mod intuitiv ca esti viata insasi si in acelasi timp martor al vietii care ti se intampla. Preluat dintr-un interviu cu Mooji.
Cum predam spiritualitatea copiilor
Vineri, Aprilie 07, 2017
Petru un numar semnificativ de persoane, spiritualitatea si religia sunt sinonime. Daca crezi in una, esti automat responsabil si de cealalta si te definesti ca ortodox, catolic, musulman sau alte denumiri. Dar adevarul este ca cel putin in America, unul din 6 oameni nu este afiliat nici unei religii in particular. Intr-adevar, vorbim de tinerii adulti in jurul varstei de 30 de ani, adica parintii de azi si de maine care sunt cel mai probabil cei care vor trai o viata fara religie. Asa ca pentru parintii care isi pun intrebarea in fata acestui zid al spiritualitatii si nu stiu in ce sa mai creada, sau pentru cei care au scos deja din plan mersul la biserica duminica, mai exista totusi optiuni prin care sa dezvoltati anumite simturi spirituale la copii. Spiritualitatea nu e ca matematica, nu prea exista solutii cheie la acest domeniu Bineinteles asta inseamna ca probabil nu trebuie sa ai cuvinte intelepte pregatite despre Dumnezeu, creatie, viata de apoi samd. Rabinul Sasso defineste spiritualitatea ca un sistem de credinte interioare ca universul si oamenii sunt conectati in feluri in care nu putem vedea; ca viata inseamna mai mult decat eu, eu, eu. Cu alte cuvinte, rabinul sugereaza o ascultare activa a celor mici chiar si atunci cand se intreaba daca hamsterul lor are suflet sau daca exista ingeri. Explorati aceste concepte impreuna, astfel incat familia sa se simta confortabil. Lisa Miller, Ph.D, profesor de psihologie si educatie la Universitatea din Columbia, este cu totul de acord: "cand vine vorba de spiritualitate, noi parintii suntem doar ambasadorii copiilor. Le putem arata in jur dar nu e nevoie sa stim totul." Si acea explorare merita tot efortul. Cercetarile lui Miller indica faptul ca spiritualitatea personala consta in mai mult decat un sentiment neclar de confort. Ea spune ca acei copii care dezvolta un sentiment de o putere mai inalta atotiubitoare sau o forta indrumatoare, fie ca o numesc Dumnezeu, creator, Allah sau pur si simplu universul, sunt cu 80% mai putin inclinati sa sufere depresii majore si cu 50% mai putin predispusi sa sufere de abuz de droguri la varsta adolescentei. In mod similar, un studiu al Universitatii British Columbia, in Canada, a gasit ca acei copii care sunt spirituali (si cercetatorii au separat clar spiritualitatea de "mersul la biserica" sau "apartineau de biserica") tind sa fie semnificativ mai fericiti in general. Sentimentul de a avea ceva mai mare decat ei pare sa le imbunatateasca simtul personal de sens si scop al vietii, si sa le intareasca conexiunile cu comunitatea si cu alti oameni. Marea intrebare este atunci, cum se face? Iata unele metode prin care sa dati copiilor darul credintei si sperantei: Definiti spiritualitatea versus religie Daca nu apartineti unei religii organizate, copiii dvs vor intreba cel mai probabil de ce prietenii lor merg la biserica si ei nu. Puteti spune copiilor ca oamenii merg la biserici, temple si sinagogi fiindca sunt locuri in care pot sa se roage mai formal, cu alti membrii ai comunitatii. Dar puteti sa le spuneti si ca Dumnezeu este oriunde, in natura, la un muzeu, la scoala sau in dormitorul lor. Le puteti reaminti celor mici ca fiecare familie face lucrurile diferit: poate ca prietenii lor vorbesc o limba diferita, au o cultura unica si merg sau nu la biserica. Dar familia lui poate face alte alegeri si acelea sunt la fel de bune sau valide. Admiteti ca uneori pur si simplu nu stiti Sigur multi parinti sunt speriati de asta. Copilul tau intreaba ceva mare gen: "Unde pleaca bunica dupa ce moare?" si tu ingheti sau eviti raspunsul complet. Mimi Doe, o mama de doi copii si co-autoare a cartii "10 Principii pentru Parentingul Spiritual", ofera solutia la acest gen de intrebari cu raspunsul "Nu prea sunt sigura. Viata e plina de atatea mistere." Si apoi ea sugereaza sa impartasim orice informatie putem, ca de exemplu "uniii cred xyz iar altii cred abc". Iar eu am crescut cu jkl. Dar tu ce crezi?" Poate ca asemeneea conversatii cer mai mult timp dar sunt mai autentice. Si asta e foarte important fiindca daca falsificam raspunsul, copiii isi vor da seama. Formati obiceiuri de devotiune Poate ca suna aproape similar unor rugaciuni sau ritualuri, dar sunt eficiente. Ele arata recunostiinta sau se fac cand este nevoie de ajutor. Rugaciunile pot fi cele gata facute sau incurajati copiii sa isi spuna ei insisi rugaciunea lor. Puteti spune copiilor sa spuna pentru ce sunt recunoscatori sau ce a fost bun in ziua respectiva, sau puteti spune cu voce tare "Dumnezeu se gandeste la oricine e bolnav sau ranit" atunci cand trece ambulanta sau masina pompierilor. Aprindeti o lumanare si tineti-o in maini seara inainte de culcare sau duminica, impartasiti un moment de linsite sau povestiti ceva placut din ziua respectiva. Invatati copiii ca trebuie sa fie recunoscatori pentru tot ce au (sanatate, familie, mancare etc.). Cititi impreuna cat mai des, mai ales carti care trateaza tema bunatatii, a justitiei, a tolerantei si a corectitudinii, adica teme considerate spirituale fiindca se adreseaza conexiunii dintre oameni si trairea vietii cu un scop. Dar nu insistati prea mult pe aceste principii ci mentionati in treacat "Vezi cum povestea asta ne invata sa nu fim egoisti?" si puneti copiilor intrebari deschise gen "Care ti s-a parut cea mai importanta parte din aceasta poveste?" sau "Tu ce ai fi facut?". Creati o misiune declarata a familiei Multe traditii spirituale ofera un cadru de valori sau principii de urmat. Incercati sa creati ceva similar pentru familia dvs. Chiar si copiii de 3 sau 4 ani inteleg ca familia lor crede in bunatate, in a ajuta alte persoane, a ingriji animalele si in a sta cu persoanele neajutorate. Puteti sa deveniti mai formali daca puneti aceste declaratii in bucatarie sau pur si simplu le folositi cand faceti alegeri in privinta a cum sa va petreceti timpul sau cum sa rezolvati conflictele. Vorbiti deschis despre viata dvs interioara Copiii beneficiaza enorm daca aud cu voce tare cum ne ocupam de suisurile si coborasurile vietii. Puteti spune simplu copiilor ca sunteti ingrijorati si veti lua cateva minute ca sa respirati profund si sa va simti mai bine. Sau ca veti trimite niste ganduri pozitive persoanei bolnave sau cu probleme. Cercetarile arata ca acei copii care au cel putin un parinte care este inclinat si deschis spiritual, nu neaparat cu credinte religioase formale, tind sa continue explorarea temelor spirituale pe cont propriu atat in adolescenta cat si la varsta adulta. Introduceti traditiile spirituale Considerati-o un mod de a oferi copiilor o educatie globala. Exista numeroase arhitecturi religioase spre exemplu iar arta este un mod excelent de a arata copiilor in ce fel spiritualitatea este parte din istorie. Puteti vizita muzee sau locuri spirituale cum ar fi manastiri, temple, diverse lacase de cult. Luati timp pentru programul spiritual Un lucru pe care toate religiile il au in comun este faptul ca ofera oamenilor pauza, pentru a fi cu ei insisi, a reflecta asupra problemelor mai importante ale vietii si a se conecta cu Dumnezeu sau cu Universul. Puteti face asta cu propria familie: mergeti la plimbare, faceti yoga impreuna, puneti copiii sa deseneze in jurnalul lor un subiect spiritual gen "Ce ai vrea sa-l intrebi pe Dumnezeu/Creator/Sinele tau?" sau stabiliti un timp de familie pe saptamana in care nu exista nimic media deschis. Invatati dupa exemplu Unii parinti au o regula de aur: "Purtati-va cu ceilalti asa cum ati dori sa se poarte cu voi." Asa ca puteti face fie donatii, fie ajutor voluntar, orice ar putea imprima copiilor ca faceti un bine si toata familia participa. Bazati-va pe convingerile spirituale in momente grele Cand moare un bunic sau un animal de casa, cand loveste un dezastru natural sau cand copilul descopera ceva necinstit, toate acestea sunt momente si oportunitati de a ne baza pe o putere mai inalta sau de a ne conecta cu universul pentru confort. Puteti sa-i invatati pe copii sa vorbeasca cu ingerii, sa le spuna lor problemele sau sa-si asculte vocea interioara ca sa auda cand ingerii le vorbesc. A-i invata pe copii despre spiritualitate nu inseamna a face totul perfect sau a gasi biserica perfecta. Inseamna mai mult sa punem intrebari profunde copiilor nostri si a-i lasa sa inteleaga ca viata trebuie sa aiba un sens. Si toti parintii pot face asta.
Albastrul si divinitatea
Joi, Octombrie 02, 2014
Albastrul este culoarea spiritului, a devotamentului si a studiului religios datorita asocierii cu cerul, cu rugaciunile si cu Dumnezeu. Devotamentul exprimat de culoarea albastra face ca acest ton sa se potriveasca identificarii cu o anumita cauza si cu  credinta. Deseori, maestrii spirituali poarta imbracaminte de culoare albastra si multe icoanele infatiseaza sfinti sau personeje biblice care poarta vesminte de culoarea cerului. Subliniind ideea de credinta, devotament si divinitate, transcriu discursul inaugural al presedintelui Nelson Mandela din anul 1994, pe care daca ar trebui sa il asociez unei culori, l-as " vedea" in mod sigur in nuante azurii: " Frica noastra cea mai mare nu este aceea ca nu am fi bine pregatiti, frica noastra este ca avem puteri nemasurate. Lumina noastra este cea care ne sperie, nu intunericul. Ne intrebam: cine sunt eu sa fiu extraordinar, stralucitor, talentat, nemaipomenit? In fond, cine sunteti voi sa nu fiti toate astea, sunteti fiii lui Dumnezeu si faptul ca sunteti umili nu ajuta omenirea. Nu este nimic inaltator in a va da la o parte, pentru ca oamenii sa nu se simta in pericol in fata voastra. Cu totii suntem meniti sa stralucim, asa cum o fac copiii. Suntem nascuti pentru a face gloria lui Dumnezeu sa se manifeste inlauntrul nostru. Ea nu se afla doar in cativa dintre noi; exista in fiecare dintre noi. Daca lasam aceasta lumina sa straluceasca, fara sa ne dam seama, le dam si altora voie sa faca acelasi lucru. Daca ne eliberam de temerile noastre, prezenta noastra ii va elibera automat si pe altii."
Invata de la toate
Duminica, Decembrie 08, 2013
Invata de la apa sa ai statornic drum Invata de la flacari ca-s toate numai scrum Invata de la umbra sa taci si sa veghezi Invata de la stanca cum neclintit sa crezi, Invata de la soare cum trebuie s-apui Invata de la piatra cat trebuie sa spui, Invata de la vantul ce-adie pe poteci Cum trebuie prin lume de linistit sa treci, Invata de la toate ca toate sunt surori Cum sa petreci frumos in viata Cum poti frumos sa mori. Invata de la vreme ca nimeni nu-i uitat Invata de la nufar sa fii mereu curat, Invata de la flacari ce-vem de ars in noi, Invata de la ape sa nu dai inapoi, Invata de la umbra sa fii smerit ca ea Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea, Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti Invata de la stele ca-n cer sunt numai osti, Invata de la greier cand singur esti sa canti Invata de la luna sa nu te-nspaimanti, Invata de la vulturi cand umerii ti-s grei Si du-te la furnica si vezi povara ei, Invata de la floare sa fii gingas ca ea Invata de la oaie sa ai blandetea sa, Invata de la pasari sa fii mai mult in zbor Invata de la toate ca totu-i trecator. Ia seama fiu al jertfei prin lume care treci, Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti pe veci.
7 principii spirituale pentru o viata echilibrata
Duminica, Decembrie 08, 2013
Cele 7 principii pe care le abordez in acest material s-ar putea numi legi spirituale sau adevaruri incontestabile si indispensabile unei vieti frumoase. Ele sunt in parte o maniera de a aborda viata, de a trai, de a te comporta si de a descatusa un maxim de potential. O mare parte a oamenilor traiesc in rutina vietii de zi cu zi, intr-un automatism al mintii ( robotizare) care creeaza inclusiv la nivel afectiv acea aplatizare in care sunt evitate cu orice pret trairile generatoare de adrenalina. Cu cat devenim mai constienti de noi, de gandurile si comportamentele noastre, cu atat devenim mai responsabili de calitatea vietii noastre. In consecinta suferim mai putin, crestem mai mult ca persoane si traim o viata cu mai multa insemnatate si satisfactie. Cele 7 principii sunt folositoare de aplicat in viata de zi cu zi ca un modus vivendi, ce poate deveni fundatia unei vieti mai implinite. Ele pot de asemenea sa fie folosite ca afirmatii pozitive - convingeri sustinatoare pentru indeplinirea diverselor obiective sau ca teme de meditatie. In cursul acestei saptamani, vei primi zilnic cate unul dintre legile care te pot conduce catre impacare cu sine si mai multa pace sufleteasca. Fiecare principiu are la sfarsit un exercitiu pe care iti recomand sa il practici zilnic timp de 21 de zile. Incepe sa pui in viata ta in mod constant cate un pic de recunostinta, umilinta, optimism, iertare, generozitate, intentie si astepta-te ca visurile tale cele mai marete sa se implineasca! 1. Principiul recunostintei Experienta de a te simti recunoscator pentru ceea ce ai si pentru ceea ce esti alunga o mare parte din ceea ce se poate numi " proasta dispozitie", " lipsa de chef" sau sentimente de enervare, nerabdare, resentimente sau indignare. Este minunata sa te trezesti dimineata si sa constientizezi ca viata e cel mai frumos dar pe care il primesti, ca fiecare zi conteaza si sa simti gratitudine pentru tot ceea ce primesti si pentru tot ceea ce ti-ai dorit si s-a implinit. De asemenea, recomand sa spui cat mai des "multumesc" pentru cele mai simple si mici gesturi de bunatate si de apreciere pe care le primesti. Exercitiu: Ia un caiet sau o agenda si noteaza datele. In fiecare dimineata noteaza cel putin 5 lucruri pentru care esti recunoscator/recunoscatoare vietii. Fa acest exercitiu cel putin o saptamana si vezi cum te simti. De asemenea, iti recomand ca seara sa faci o recenzie atuturor lucrurilor bune care ti s-au intamplat in cursul zilei. Aduna cat mai multe fapte bune in cursul zilelor si saptamaniloe si vei vedea cum se schimba modul in care privesti viata! 2. Principiul umilintei Umilinta este unul dinte conceptele cele mai putin intelese si lipsite de apreciere ale experientei umane. Acest principiul nu se refera la a te pune pe tine in situatii in care sa fii batjocorit, sa fii calcat in picioare sau sa te simti inferior/ inferioara altora. In acest context, umilinta se refera la neutralitate- a lasa la o parte nevoia de a te compara sau de a te clasa pe tine si pe altii mai sus sau mai jos, mai frumos sau mai urat, mai bogat sau mai sarac. Prea mult timp dedicam nevoii pentru a iesi in evidenta si sa fim mereu mai buni, mai destepti, mai capabili, fara a ajunge vreodata sa fim multumiti de noi. Nu este nevoie sa intram in competitia egourilor sau a statusurilor. Principiul umilintei este unul extrem de eliberator prin eliberarea energiei creatoare ce o poti folosi pentru cresterea ta personala. Crestem cu adevarat atunci cand ne eliberam de nevoia de ne simti mai important decat semenii nostri. Exercitiu: Imbraca timp de o saptamana cele mai modeste haine ale tale. Daca de obicei porti machiaj, fa testul in care timp de o saptamana sa mergi la intalniri/ serviciu nemachiata. Cauta sa te simti la fel de bine in pielea ta ca si atunci cand ai purta cele mai scumpe si mai frumoase haine. In aceasta saptamana, lasa masina acasa si circula cu mijloacele de transport in comun sau mergi pe jos. Acorda atentie trecatorilor si simte-i ca pe egalii tai. 3. Principiul optimismului Voi sari peste partea cu jumatatea plina a paharului catre a defini optimismul ca o stare de spirit bazata pe proactivitate. Optimismul se refera aici la actiunile prin care ajutam ca lucrurile bune sa se intample si nu doar o atitudine copilareasca cum ca ceva bun se va intampla. Cred mai degraba in " Lucrurile iau o turnura pozitiva daca te asiguri ca lucrurile sunt pe fagasul cel bun si actionezi ca sa se intample asa". Asadar, uita e sloganurile si cliseele asa numitei " gandiri pozitive" care se pare ca la majoritatea oamenilor functioneaza cu greu atunci cand doresc sa o practice. Principiul optimismului se refera mai mult la actiuni pozitive. Este o versiune a optimismului care cladeste esenta creativitatii, inovatiei, reinventarii. In mod interesant, optimismul poate fi privit ca o alta fata a norocului: fizicianul Louis Pasteur spunea ca " Sansa ii favorizeaza pe cei cu mintea pregatita". Exercitiu: Stabileste-ti un obiectiv pentru aceasta saptamana si creeaza un plan care include actiuni zilnice pentru ca scopul tau sa fie atins. 4. Principiul generozitatii Dr. Hans Selye, unul dintre cei mai renumiti cercetaatori din domeniul stresului recomanda: " Daca vrei sa fii fericit si sa te simti implinit, traiesti astfel incat sa castigi recunostinta altor fiinte umane". Sentimentul ca esti un martir sau o victima, cel/cea care mereu este inselat/a sau batjocorit/a creeaza premisele frustrarii si ale unui comportament defensiv si reactiv. Ne simtim mai puternici, mai impliniti si mai eficienti atunci cand daruim: un ajutor celui ramas fara casa, un comportamentcivilizat in trafic, o vorba draguta chelnarului sau functionarului care are o zi mai proasta, lucruri marunte facute fara a fi cerute, a arata celorlati ca tii la ei, sa spui te rog sau mutumesc.Crestem atunci cand daruim.Exercitiu: Fa o lista cu trei persoane care iti sunt dragi. Include 3 lucruri frumoase pe care le poti face pentru acestea in cursul urmatoarelor 10 zile. Poti include mici cadouri, servicii, timp impreuna, atentie, comunicare deschisa. 5. Principiul iertarii Iertarea este o alta chestiune care starneste neinetelegeri si este un aspect al vietii si mai putin inteles decat umilinta. " Cum pot sa iert ceea ce mi-a facut? Ce sa fac, sa intorc si celalalt obraz si sa mi se intample din nou acelasi lucru?" Iertarea nu are legatura cu aprobarea sau incurajarea cuiva de a face lucruri pe care ne ranesc, ci despre a lasa ca aceste lucruri sa se duca, sa treaca. Atunci cand ne angajam intr-o strategie de razbunare, alimentam cu energie sursa ce ne provoaca rau. In felul acesta permitem agresorului sa ne faca rau din nou, sau daca nu o face el, ne facem singuri rau prin faptul ca ne pastram in zona de suferinta. Atunci cand ne directionam energia catre furie, razbunare, manie sau resentimente, dam parti din noi. E posibil ca atunci cand esti ranit, sa doresti sa elimini din viata ta sursa raului: sa concediezi angajatul care te ignora si face totul pe dos, sa te desparti de partenerul care te inseala sau sa iti faci prieteni noi daca nu mai rezonezi cu cei vechi. Atunci cand depasesti momente incarcate fara sa te umpli de ura, dorinta de razbunare sau resentimente, inseamna ca esti pe drumul cel bun si ca esti stapanul emotiilor tale. Gandeste-te la iertare si comporta-te responsabil, fara urma de malitiozitate. Urmatorul pas este sa si uiti, caci in felul acesta te vei debarasa cu totul de urmele energiilor negative. " Am iertat, dar nu am uitat" este o amagire, iertarea adevarata implica si ceva urme de " amnezie". Iertarea ne lasa sa ne folosim energia in scopuri creative si sa o canalizam catre obiective mai sanatoase care ne permit sa crestem. Exercitiu: Gandeste-te la o persoana care ti-e greu sa o ierti. Primul pas este sa te gandesti ca persoana si comportamentul sau sunt doua lucruri diferite si ca pe tine te-a ranit comportamentul manifestat de catre ea si nu persoana in sine. Acum imagineaza-ti ca persoana X este in fata ta si repeta in gand : Te iert pentru ...........( comportamentul) pana cand simti totala eliberare emotionala. 6. Principiul intentiei O vorba veche spune ca daca nu stii incotro sa o iei, drumul te va conduce acolo unde trebuie sa ajungi. Pasivitatea sau lipsa vointei de a lua decizii majore in viata, conformismul ce lasa ca circumstantele externe sa iti traseze un drum, pastreaza multa lume in aceeasi zona de confort. Oamenii adeseori se plang, insa nu actioneaza in nici o directie. Principiul intentiei se refera la constientizarea faptului ca a ne focusa energia pe un lucru inseamna sa dam la o parte alte lucruri minore din jur. Chiar si atunci cand nu iei nici o decizie, de fapt tot ai hotarat un lucru si anume, sa stai in aceeasi situatie. Mintea nefocusata intr-o anumita directie, zboara catre o gramada de lucruri neimportante, vagabondeaza. Ceea ce imobilizeaza cei mai multi oameni este frica de esec, teama de a merge intr-o directie gresita sau nehotararea- a nu sti care sunt cele mai bune optiuni. Daca te afli blocat in acest gen de situatii si nu stii incotro sa te indrepti, poti incepe sa faci progrese luand decizii pentru lucrurile minore din viata ta. Exercitiu: Incepe sa iei decizii mici in mod constant, asumati-le si apoi actioneaza in consecinta. Poti alege de exemplu tu filmul pe care doresti sa il vizionezi, meniul zilei sau alte lucruri care de obiecei le lasi la alegerea altora. Asigura-te ca in general prin actiunile tale sa ajungi la rezultatele pe care ti le doresti. Antreneaza-te ca sa iti repeti mental pe un ton adecvat un mesaj motivational care sa determine sa actionezi. Poate fi ceva de genul: " da-i drumul!" sau orice altceva care te inspira sa actionezi proactiv. O intentie bine stabilita pe care sa o repeti mental te ajuta sa iti pastrezi constiinta focusata intr-o directie sigura care te conduce spre rezultatele pe care ti le doresti. 7. Principiul asteptarilor Expertii din psihologia pozitiva spun ca nu exista succes sau esec in viata. Culegem ceea ce semanam sau mai bine spus, obtinem rezultatele pe care ne programam sa le avem. Succesul sau esecul sunt doar niste cuvinte la care noi reactionam emotional in urma unor evaluari mentale. Daca te astepti sa obtii rezultatul A si ai rezultatul B, adaugand emotii acestei situatii, creierul tau o va cataloga drept un esec fiindca rezultatul A nu a fost atins. Atunci cand rezultatul unei actiuni e insotit de asteptari mari, emotiile au si ele o intensitate crescuta. Daca te lasi surprins si te pastrezi cu mintea deschisa, rezultatul B va fi un prilej de invatare sau de creare a unei noi strategii de obtinere a rezultatului B. Chiar daca suntem sau nu constienti, calculam mereu rezultatele pe care programam sa le avem prin prisma actiunilor noastre. O parte din succes se datoreaza circumstantelor favorabile, o alta partea se datoreaza intentiei si o alta asteptarilor pe care le cream. Claritatea intentiei si puterea asteptarilor vin impreuna pentru a ne concentra atentia si energia catre rezultatul dorit. Altfel spus, energia este acolo unde se duce gandul/ atentia. Ai tot dreptul din lume sa iti doresti o viata implinita si sa traiesti fericit/a in fiecare zi. Atunci cand te indoiesti de tine, de scopurile tale, aceasta indoiala o transmiti si celor din jur. Tot ceea ce traiesti raspandesti in jur, iar cei care rezoneaza cu tine, preiau din starile tale. Din acest motiv, atragi si esti atras de oameni asemenea tie (complementaritatea, sau cei pe care ii consideri opusi tie sunt doar o alta fateta a aceleiasi monede). Daca te programezi pentru o viata implinita, vei atrage in jurul tau oameni care sa te ajute in scopul tau sau isi doresc acelasi lucru. Trebuie insa ca programarea sa fie facuta corect si sa o simti in fiecare colt al sufletului tau. De aceea ce e important sa stii ce iti doresti cu adevarat. Altfel, energia ta se risipeste, sau cum Dr Hans Selye spune: " pentru a se indeplini un vis, trebuie mai intai sa ai unul". Care este visul tau cel mai mare? Impartaseste-l cu mine si te voi ajuta sa il implinesti!
Spiritualitatea determina gradul de fericire al copiilor
Duminica, Decembrie 08, 2013
Pentru a ajuta copiii sa devina mai fericitim, este necesar sa ii ajutam sa dezvolte un puternic simt al valorii personale, potrivit dr. Mark Holder de la Universitatea British Columbia din Canada, dr. Ben Coleman si lui Judi Wallace. Studiile lor arata ca micutii care simt ca viata lor are o insemnatate si valoare, cei care dezvolta relatii profunde si de egalitate ( ambele avand radacini spirituale) sunt mai fericiti. Se pare ca practicile religioase (mersul la biserici sau rugaciunile) au un efect mic asupra nivelului de fericire. Atat spiritualitatea ( un sistem de credinte proprii bazat pe putere si confort personal), cat si religiozitatea ( ritualuri religioase, practici si credinte religioase) au fost corelate cu fericirea adultilor si adolescentilor. In schimb, foarte putine studii s-au facut asupra copiilor mici. In dorinta de a sprijini cresterea gradului de fericire la copii, Holder si colegii sai au cautat sa inteleaga mai bine legatura dintre spiritualitate, religie si fericire la copiii cu varstele cuprinse intre 8 si 12 ani. Un numar total de 320 de copii su fost testati in legatura cu spiritualitatea, religiozitatea, fericirea si temperamentul lor. Parintii acestora au fost chestionati asupra temperamentului si gradul de fericire al copiilor lor. Autorii studiului au descoperit ca acei copii care spuneau ca sunt mai spirituali erau si mai fericiti. In mod special valoarea personala a vietii si calitatea relatiilor interpersonale au fost cei mai puternici factori in determinarea fericirii copiilor. Spiritualitatea a fost cea care a creat cele mai mari diferente in scorurile inregistrate asupra nivelului fericirii. Temperamentul copiilor a fost un alt factor foarte important al fericirii acestora : cei sociabili si mai putin timizi s-au dovedit a fi mai fericiti. Totodata, practicile religioase precum mersul la biserica, rugaciunile si meditatia au putin effect asupra fericirii copiilor. Potrivit autorilor, dezvoltarea valorii personale a copiilor este factorul cheie pentru a dezvolta latura spirituala a unui copil si astfel cresterea fericirii lui. Ei sugereaza ca incurajarea altruismului, a empatiei si exprimarea unor comportamente amabile si intelepte pot dezvolta acest simt al valorii personale care creste semnificativ gradul de fericire. Voi ce metode stiti prin care ii puteti face pe copiii vostri fericiti pe termen lung?