stres

Cel mai frumos cadou pentru copilul tau
Miercuri, Decembrie 06, 2017
Cumva, noi ca parinti parem sa fim inzestrati cu copilul perfect pentru noi. Copiii par sa trezeasca exact ce avem nevoie sa vindecam. Daca putem accepta acel ceva, dar cu inima deschisa, avem ocazia sa vindecam si sa transformam. Daca opunem rezistenta, si ne acuzam copilul pentru ca "nu e cuminte", e ca si cum am blama oglinda pentru ce ne reflecta. Si ne incarcam copilul cu propriile noastre treburi neterminate. "Parca copiii mei ar trezi in mine rani reprimate si frici pe care nu vreau sa le simt. Est mult mai simplu sa ma detasez, sa repar, sa controlez sau sa abandonez decat sa fiu pur si simplu prezent. Totusi, daca nu sunt dispus sa imi asum propriile frici si emotii, copiii mei vor continua sa le manifeste in locul meu. In timp ce uneori e ca o pastila greu de inghitit, cu cat accept mai mult ce scrie mai sus ca fiind adevarat, cu atat mai multa armonie si bucurie intra in familia noastra." - Luma, The Father Guide. Cum putem vindeca propriul nostru bagaj, pentru a deveni parintii pe care-i merita copiii nostri? Se poate, cu putina munca si multa perseverenta: 1. Fiti parinti constienti Daca acordam atentie, descoperim ranile pe care trebuie sa le vindecam. Stim cand reactionam exagerat, cand trebuie sa ne examinam propriile "lucruri". Si cu adevarat, majoritatea sunt propriile noastre treburi. Nu ca cei mici nu s-ar purta ca niste copii. Ei o fac mereu! Dar ceea ce-i deranjeaza pe anumiti parinti ar fi vazut de altii cu o atitudine calma, calda si chiar cu umor care ajuta copiii sa vrea sa se comporte adecvat. De ficare data cand suntem "declansati" dam de fapt peste ceva ce trebuie vindecat. Stiu ca asta poate fi greu de acceptat, dar daca va sunt apasate butoanele, sunt butoanele voastre. Daca nu ati fi avut un buton acolo, ati fi putut raspunde calm la comportamentul copilului si ati fi putut stabili limite fara sa va pierdeti cu firea. 2. Rupeti cercul folosind butonul interior de PAUZA Cand emotiile voastre sunt declansate, copilul pare a fi inamicul. Nu puteti fi parintele pe care copilul il merita in acele momente. Chiar daca ati cazut deja bine de tot pe calea gresita, OPRITI-VA. Respirati adanc si apasati butonul de pauza. Amintiti-va ce va urma sa se intample daca nu luati alta cale. Iesiti din camera. Nu va fie rusine. Demonstrati un model de control adecvat al furiei. Ar trebui sa va fie rusine cand aveti o criza de nervi. 3. Recunoasteti emotiile fara sa faceti ceva Va puteti vindeca punctele sensibile emotional observand senzatiile pe care le produc in corp, dar fara a face ceva in baza lor. Asta nu inseamna sa va ganditi la ce s-a intamplat si sa va incalciti intr-o poveste lunga care va va afecta si mai tare. Simtim emotii in corp. Astfel ca sa observam sentimentul inseamna simplu sa observam senzatiile din corp. Cand primiti ceea ce simtiti deschis dar nu reactionati instinctului de a face ceva imediat, emotiile incep sa se dizolve. Si asta dizolva si declansatorul emotional vechi. 4. Cautati sprijin pentru a lucra cu bagajul propriu Grupurile de sprijin pentru parinti si cursurile pot fi de mare valoare in a va sprijini reformularea felului in care suntem parinti. Terapia si coaching-ul sunt destinate sa va ajute sa vindecati probleme vechi si sa mergeti in viata inainte mult mai fericiti. Nu trebuie sa va fie rusine sa cereti ajutor. Rusinea ar fi sa va negati responsabilitatea ca parinte, proiectand propriile probleme asupra copilului. Daca credeti ca veti nevoie de ajutor, va rog nu asteptati. Oferiti-va sprijinul de care aveti nevoie. 5. Destresati-va Cu totii avem probleme cand vrem sa fim cei mai buni parinti si sunt foarte stresati in acelasi timp. Spuneti doar NU la electronice cand sunteti cu copiii, mai ales ca sunteti mult mai predispusi sa strigati la ei daca incercati sa va concentrati la un ecran. Dezvoltati-va un repertoriu de obiceiuri care sa va ajute sa va relaxati: exercitiu regulat, yoga, bai fierbinti, meditatie. Nu aveti timp? Implicati intreaga familie. Puneti muzica si dansati impreuna, mergeti la o plimbare in padure, puneti pe toti la somn cu carti vineri seara pentru o noapte linistita, relaxanta si pentru a mai recupera din somn. Cand nu caram un sac plin de emotii incalcite, devenim mai toleranti cu emotiile copilului. Cercetarile in atasament arata ca atunci cand parintii sunt capabili sa accepte toata gama de sentimente ale copiilor, copiii sunt mai capabili sa-si controleze propriile emotii si sa se calmeze. In mod firesc, sunt mai capabili sa-si controleze si comportamentul. Astfel ca darul vine complet, facandu-ne jobul de parinti mai usor. Oricat de mult am lucra cu noi, nu vom fi niciodata perfecti. Este in regula. Suntem umani. Copiii nu au nevoie de parinti perfecti. Dar daca acordam atentie, ne folosim butonul interior de Pauza, si ne mentinem stresul la un nivel controlabil, ne putem controla suficient de bine pentru a ne putea elibera de trecutul nostru, atat pe noi, cat si pe copiii nostri. Ruperea acelui ciclu este cel mai mare cadou pe care l-am putea face copiilor nostri.
Oamenii vad ceea ce vor sa creada
Vineri, August 15, 2014
E o zi de miercuri si e soare afara, cerul senin. Ma trezesc cu gandul la tine, la intalnirea noastra de la sfarsitul zilei, apoi imi aduc subit aminte ca trebuie sa ajung la serviciu. Ma pregatesc in graba, beau o cafea rapid in timp ce ciugulesc un baton proteic si in aproximativ 30 de minute, sunt gata de plecare. Conduc linistita si traficul este mai fluid ca de obicei. Multa lume este plecata in concediu, iar acest lucru se vede si in numarul masinilor care circula in oras. Ma gandesc la colegii mei care sunt plecati in vacante, posteaza poze pe facebook si la faptul ca eu am mai multe sarcini de indeplinit in perioada aceasta. Eu, ultima venia in departament, doar de la inceputul anului, nu prea am concediu anul acesta si... Povestea si sirul gandurilor se poate continua in mai multe moduri, iata cateva: A. Totusi, sunt recunoscatoare pentru jobul pe care il am si ma straduiesc sa fiu din ce in ce mai buna in ce fac. B. Nu-i nimic, pana vara viitoare voi avansa destul cat sa imi iau 2 concedii! C. Nu prea interactionam mult cu colegii plecati si oricum cand le ceream ceva nu ma prea ajutau, deci mai bine fara ei ca de-abia nu ma mai bate nimeni la cap. D. Se vor intaorce ei si tot aici ajung, nu ii ajut cu nimic, vor fi plini de restante... E. E o ocazie buna sa ma afirm! Variantele de mai sus reprezinta pozitionarea/ atitudinea unei persoane in fata unei situatii cu potential scazut de stres la locul de munca: o nou venita in departament are de indeplinit sarcini suplimentare pentru o scurta perioada de timp. Modul de raportare fata de o situatie poate fi bazat pe: - propria persoana - celelalte persoane - sarcina de indeplinit. In functie de " locul" unde ne concentram atentia, atitudinea si comportamentul nostru difera. Daca ne concentram pe noi insine, pe ceea ce putem face, ne simtim responsabili de viata noastra, ne putem afla valoarea personala, vom valorifica potentialul situatiilor si avem succes. Daca ne concentram pe ceea ce fac ceilalti, putem invata prin imitatie ceea ce fac ei, insa vom ramane departe de propria persoana, de propriile valori si de autenticitate. A-ti pastra atentia concentrata pe ceea ce fac altii poate fi riscant deoarece cedezi puterea ta personala altora si o pui in mainile lor, devenind sensibili la ceea ce spun despre noi, la ceea ce cred si simt fata de noi. O alta capcana este aceea ca mereu vom da vina pe altcineva, ii vom invidia sau barfi pe cei care sunt diferiti de noi. Daca te concentrezi pe sarcina, pe ceea ce este de facut, esti un om al actiunii, esti productiv/a. Insa cine evalueaza gradul de indeplinire a sarcinii sau performanta ? Ajungem la punctele anterioare care ne lamuresc asupra criteriilor de referinta: tu sau ceilalti. In general, oamenii vad ceea ce vor sa creada si astfel li se confirma convingerile. Cu timpul, adunam multe prejudecati, iar creierul nostru invata multe scurtaturi ( a se citi preconceptii) prin care evaluam situatiile cu care ne confruntam. Din acest motiv, uneori o mica criza sau un stres suplimentar este extrem de benefic pentru ca te scoate din zona de confort, iti pune "rotitele in miscare" si astfel evoluezi. In conditii lipsite de stres, frustrare sau nevoi neimplinite, progresul este unul foarte mic si gradul de confort foarte mare. Aceasta este capcana autosuficientei care duce deseori la autodistrugere si autoanihilare. Posibil sa sune fatalist afirmatiile de mai sus, insa evolutia si progresul inseamna miscare, actiune, contraste, emotii si stimulare cognitiva. Regresul este egal cu vechiul, norme vechi, proncipii batute in cuie, incremenirea in trecut, intr-un moment si spatiu in care viata insemna actiune. Multi oameni care cunosc succesul si implinirea personala, cauta in permanenta provocari noi si obiective tot mai dificil de indeplinit. Este un proces natural... Deseori citim in presa de oameni care in situatii limita ajung sa se sinucida pentru ca nu pot gestiona stresul. Parerea mea este ca acesti oameni au ajuns in situatii in care zona de confort intrecea granitele personale, iar oamenii respectivi s-au lasat definiti de un statut, de o afacere etc si au pierdut din vedere cine sunt cu adevarat si potentialul lor. Invingatorii continua sa lupte pana la final! In cele din urma, toti realizam ca luptam cu propria persona, cu propriile limitari, convingeri si sentimente. Tot ceea ce intalnim pe drum sunt semne, ajutoare sau "dusmani " care ne arata cum arata de fapt frontul nostru de lucru si ce credem cu adevarat despre viata si noi insine in acel moment. Se spune ca in momentul in care Columb a ajuns in America de Sud, indienii nu au vazut corabiile pentru ca nu aveau nicio reprezentare a unui vas astfel incat sa il poata re-cunoaste. Vedem doar ceea ce suntem dispusi sa credem ca exista si partea frumoasa a liberului arbitru ne arata ca noi putem alege ce lasam sa creasca in "gradina noastra". Tu ce alegi sa lasi sa creasca in viata ta de zi cu zi? Prietenie, cooperare, empatie, intelegere si armonie? Sau observi ca mai degraba iti place competitia, victoriile, luptele, comparatiile? In locul colegei nou angajate care are de indeplinit sarcini ale colegilor plecati in concediu, ce ai spune?
Chiar putem controla prin Yoga dispozitia noastra?
Joi, Iunie 19, 2014
Un nou tratament "natural" pentru depresie si anxietate Una dintre recomandarile mele pentru toti cei care sufera de anxitate sau depresie este sa practice yoga. Demersul de a deveni practician nu e usor, mai ales cand "nu ai chef de nimic", dar rezultatele pentru cei care reusesc sunt garantate. Am dat recent peste un articol care explica cum acest lucru este posibil din punct de vedere bio-chimic. Il expun mai jos pentru a oferi un argument in plus pentru care "e bine" sa faci ceva pentru starea ta de bine. Cercetarile realizate de-a lungul timpului au demonstrat ca niveluri scazute ale acidului GABA (acid gamma-aminobutiric) dau o stare de spirit proasta sau anxietate. GABA este un neurotrasmitator inhibitor in creierul matur, tinzand sa calmeze mintea, sa o linistesca, sa relaxeze. Exact ce o minte obosita vrea sa auda. Dar stim ca in general miscarea face bine si asta ne spun mai ales cei care ne invita la sala, sau la studiourilor lor de sport. Si atunci dintre toate miscarile posibile, de ce am alege tocmai yoga? Pana la urma, yoga e chiar complicata. Implica sa-ti golesti mintea de ganduri. Mda, sigur.. Daca am putea sa ne golim mintea de ganduri, probabil ca nu am mai fi anxiosi sau depresivi. Si atunci? Nu suntem cumva intr-o bucla? Ba da! Aici apare rolul cercetatorilor, care ne impulsioneaza sa spargem bucla: Cercetarile Scolii de medicina din Boston au comparat yoga cu mersul pe jos (plimbarea). Pentru cei care au mers pe jos cate o ora si jumatate timp de 12 saptamani, nivelul GABA s-a imbunatatit, dar insuficient cat sa se produca o schimbare semnificativa la nivelul starii de spirit. Yoga in schimb, practicata in acelasi interval de timp si cu aceeasi intensitate, chiar si pentru incepatori, a marit prezenta acidului GABA la un nivel care a adus schimbari in starea de spirit. In bine. S-a demonstrat ca a stimulat entuziasmul, dorinta de actiune, iar persoanele din grupul de experiment se simteau mai bine si chiar au initiat mici schimbari in viata lor. Rezultatele nu s-au bazat doar pe marturia subiectilor. Participantilor li s-au scanat creierul inainte si dupa yoga sau mersul pe jos. Comparand rezultatele scanarilor, cercetatorii au putut vedea schimbarile in nivelurile GABA - activitate ridicata a sistemului nervos, mult mai ridicate pentru practicantii de yoga. Autorii studiului explica semnificatia rezultatelor: "Este primul studiu care demonstreza ca nivelurile GABA talamice crescute sunt raspunzatoare de stare de spirit imbunatatita si de o anxietate scazuta. Este, de asemenea, prima data cand pozitiile yoga au fost corelate pozitiv cu cresterea acuta a nivelurilor GABA talamice si imbunatatiri in procentele scalelor ce tin de starea de spirit si anxietate." Dr Kim A. Jobst (doctor indisciplinar in psihologie, homeopatie, fizica, specializat in boli degenerative) a spus despre studiu: "Aceasta este o munca importanta care stabileste baze obiective pentru efectele pe care practicieni antrenati de terapie yoga din lume le vad zi de zi. Ce este important acum este ca aceste descoperiri sa fie mai departe investigate in studii pe termen lung pentru a stabili cat de sustenibile pot fi aceste schimbari, in cautarea unor tratamente sigure, fara medicamente, pentru depresie." Bun, acum ca s-a demontrat ca yoga este mai eficienta ca mersul pe jos - o activitate fizica care nu necesita concentrare maxima, cercetarea nu s-a oprit aici si au comparat yoga cu medicamentele. De ce sa ne chinuim cu yoga daca exista o pastila magica pentru starea de spirit? Yoga versus medicamentele in obtinerea starii de bine. Cine castiga? Medicamentele prescrise cel mai des pentru persoanele cu depresie sau o stare de spirit proasta, cresc activitatea in sistemul GABA. Cercetarile au demonstrat ca Yoga si medicamentele prduc acelasi efect : maresc cantiatea de acid gamma-aminobutiric. Si atunci? Cine castiga este doar alegerea fiecaruia: poti lua pastile sau poti face yoga. Ambele necesita "administrarea" pe o perioada lunga de timp. De la ambele poti face o pauza, dar de cele mai multe ori vei fi nevoit sa revii. Punand lucrurile in perspectiva, pare totusi ca yoga ar fi varianta cea mai inteleapta, dar cel mai putin la indemana. Va fi nevoie de un efort din partea ta. Esti dispus sa incerci stiind ca sigur functioneaza? Tu cum ai convinge un prieten sa incerce yoga? Spune-mi sugestiile tale si impreuna sa facem lumea mai zambitoare. Sursa: www.spring.org.uk
Exista fericire?
Miercuri, Mai 07, 2014
In general, oamenii se inseala in legatura cu lucrurile care ii fac fericiti si acest lucru se intampla datorita modului in care isi seteaza obiectivele si scopurile. Un nou studiu publicat in Jurnalul de psihologie sociala experimentala ar putea raspunde unor intrebari legate de paradoxul fericirii si anume de ce uneori a cauta fericirea cu orice pret are ca rezultat o scaderea a nivelului de multumire si duce la dezamagire ( Rudd si colaboratorii, 2014). Intr-un experiment, subiectilor li s-au dat doua tipuri de obiective: unui grup li s-a dat sarcina de a-i face pe altii fericiti (obiectiv abstract) si unui alt grup li s-a dat sarcina de a-i face pe altii sa zambeasca (obiectiv concret) Pentru a-si putea atinge scopul, puteau sa aleaga intre: - a oferi un cadou; - a spune glume; - a distruibui un material amuzant; - a oferi mancare. Concluzia a fost ca grupul care a facut oamenii sa zambeasca s-au simtit mai fericiti si mai impliniti decat cei care aveau ca obiectiv sa ii faca pe ceilalti fericiti. Desi cele doua tipuri de obiective par sa fie foarte asemanatoare si au avut aceleasi comportamente, un obiectiv bine definit - zambetul - era mai usor de reperat si de masurat decat fericirea. In general, scopurile si obiectivele abstracte ii fac pe oameni sa devina confuzi, determinand uneori deziluzia si diferenta intre ceea ce se intampla concret si ceea ce ne imaginam ca s-ar putea intampla. Scopul nu este acela de a gasi poarta unde scrie fericire, ci de a avea o viata fericita, iar o viata fericita se traduce prin actiuni care ne indeplinesc dorinte, ne pun in miscare, ne aduc relatii frumoase si un sentiment de dragoste de viata. Cum putem gasi toate aceeste ingredinte? In ceea ce facem zilnic cu placere si drag, producand acele rezultate de care ne simtim mandri, indiferent ca e vorba de job, dans, plimbat, ciocolata, o imbratisare sau zambetul cuiva drag. Deschideti-va ochii care gasesc frumosul din tot si toate!
Formula chimica a depresiei
Sambata, Aprilie 19, 2014
In general, depresia este tratata cu ajutorul unor medicamente antidepresive, care regleaza secretia de serotonina si dopamina, si prin sedinte de psihoterapie, care ajuta pacientul sa identifice situatiile care ii inrautatesc dispozitia, cum apar si cum sa le faca fata. Insa de cele mai multe ori antidepresivele sunt o solutie de moment, care pentru unii pacienti nu functioneaza deloc. Pentru mai bine de 50 de ani, serotonina a fost principalul element studiat de catre oamenii de stiinta care cautau remedii pentru depresie. Desi cauza depresiei majore nu este cunoscuta inca, multi cercetatori considera ca ea este cauzata de nivelul scazut de serotonina din creier. Cercetarea celor de la universitatea din Maryland vine sa rastoarne teoria legata de serotonina. Coordonatorul studiului, dr. Scott M. Thompson considera ca schimbul de semnale excitatorii dintre neuroni devin anormale in creierele persoanelor deprimate. Studiul a concluzionat ca serotonina joaca un rol esential in reglementarea starii de spirit, dar ea nu functioneaza asa cum se credea anterior. Serotonina ajuta la intarirea legaturilor cerebrale care sunt necesare pentru mentinerea unei stari de spirit bune si pentru cognitie, dar oamenii pot deveni deprimati atunci cand ceva impiedica serotonina sa actioneze la nivelul acestor conexiuni. Aceste rezultate ar putea explica motivul pentru care tratamentul cu antidepresivi functioneaza diferit, la pacienti diferiti. In general, schimbarea stilului de viata si un exercitiu permanent de imbunatatire si evolutie persoanala ajuta la "reglarea" naturala a starilor noastre si implicit a nivelului de serotonina si neurotransmitatori care sa ne mentina in forma. citeste mai multe in Episoadele unei depresii la romani - "Cine mi-a furat fericirea?"
Care sunt simptomele depresiei?
Miercuri, Aprilie 09, 2014
Depresia este in primul rand o tulburare a vietii emotionale, asadar simptomele " cheie" se inregistreaza la acest nivel prin: - tristete, deznadejde, lipsa sperantei sau indiferenta; Aceste sentimente sunt resimtite zilnic. Oamenii relateaza stari de gol sufletesc, lipsa dorintei de a trai, se considera o " cauza pierduta" si o povara pentru cei din jur. - lipsa interesului fata de toate activitatile agreate in trecut; Datorita unui tonus psihic general scazut, persoana este demotivata sa actioneze si renunta la vechile hobby-uri. Activitatile care inainte ii pareau usoare si umpleau persoana de energie, devin consumatoare de energie si in consecinta sunt evitate. Persoana depresiva renunta efectiv la hobby-urile sale, la ceea ce ii placea sa faca inainte. - dificultati de relationare si evitarea grupului de prieteni Izolarea sociala apare ca urmare a sentimentelor de inadecvare, de inferioritate resimtita fata de ceilalti si de sentimentul de a nu fi destul de bun comparativ cu cei din jur. Sunt evitati chiar si prietenii de o viata deoarece persoana depresiva simte vinovatia de a-l fi dezamagit pe celalalt, dar totodata se simte neintealesa si singura in suferinta sa. In general, toate relatiile unei persoane depresive au de suferit. Izolarea si departarea acestuia, refuzul comunicarii creste distanta interpersoanala dintre suferind si cei din jur. Persoana depresiva isi construieste un castel in jurul sau pe ale carui ziduri e foarte dificil sa escaladezi. - lipsa interesului pentru relationarea cu sexul opus si pentru activitati sexuale Aceasta este o consecinta fireasca a lipsei de energie si a evitarii contactelor sociale. - iritabilitate si anxietate; Schimbarea temperamentului si agresivitatea inexplicabila sunt starile explozive prin care izbucnesc persoanele depresive. Datorita tensiunii intrapsihice vulcanice, modalitatea de detensionare caracteristica este furia (crizele de nervi). Imposibilitatea de a se relaxa datorita gandurilor care circula cu cea mai mare viteza creeaza o puternica tensiune psihica. Anxietatea apare deseori ca urmare a acumularii acestei tensiuni si a observarii neputintei de relaxare. - adoptarea cu greu a deciziilor Depresia impiedica gandirea limpede si concentrarea, astfel incat pana si cele mai simple decizii par dificil de adoptat; iar o simpla decizie devine o sarcina coplesitoare. Toate acestea sunt insotite de sentimente de vina si neconcordanta cu asteptarile celor in jur si standardele societatii. - sentiment de vinovatie sau inutilitate De regula, aceste sentimente sunt exagerate si apar in situatii inadecvate. Sentimentul de vinovatie poate aparea la savarsirea unor greseli minore, neidentificate de cei din jur, sau in situatii care nu tin de cel in cauza; persoana depresiva are intentia de a se considera invinovatit/vinovat pentru greselile altor persoane. - tendinte sinucigase/ contemplare asupra mortii Unele persoane considera ca moartea lor ar reprezenta un bine general, viata fiind lipsita de importanta. Alte persoane alcatuiesc planuri foarte explicite prin care sa se autovatameze. Citeste mai multe in cartea despre depresia la romani "Cine mi-a furat fericirea?": http://psihologdeserviciu.ro/cine-mi-a-furat-fericirea/email
Legile mintii inconstiente
Sambata, Februarie 08, 2014
In anii 1930, Emmet Fox, autorul mai multor best-sellere, a enuntat 7 legi ale functionarii mintii. El spune ca a cunoaste cele 7 legi este un proces indispensabil pentru programarea eficienta a mintii inconstiente. 1. Legea substituirii Aceasta lege spune ca omul se gandeste in permanenta la ceva. De exemplu, incearca sa nu te gandesti la un mar si vezi efectul! Deci legea substituirii spune ca pentru a-ti programa mintea inconstienta, trebuie sa inlocuiesti gandul de la ceea ce nu doresti la ceea ce doresti. 2. Legea relaxarii In virtutea acestei legi, Fox spune ca este important sa te programezi la nivel inconstient atunci cand esti intr-o stare de relaxare si de liniste. Acest lucru e intarit de insasi natura hipnozei: pentru a ajunge la inconstient este necesara depasirea bruiajului constiintei critice si analitice. 3. Legea activitatii mintii inconstiente Fox spune ca mintea inconstienta este mereu ocupata cu ceva, este ca un supercomputer care mereu lucreaza, face milioane de comutatii si calcule si ruleaza niste programe familiare in baza obisnuintei. Odata ce mintea inconstienta accepta o idee sau o sugestie, ea incepe sa foloseasca toate resursele sale pentru a crea si activa programele ca ceea ce e nou sa fie tranformat si recunoscut ca obisnuinta. 4. Legea repetitiei Cu totii stim ca repetitia este mama invataturii si iata de ce: de fiecare data cand acordam15 minute invatarii unui lucru nou, crestem numarul conexiunilor dendritelor ( retele neuronale) si realizam noi conexiuni prin care integram noua informatie. Aceasta activitate la nivelul creierului a fost numita" Cresterea creierului" sau neurogeneza. Doua lucruri sunt esentiale in acest punct pentru programarea inconstienta: - Stresul cronic opreste neurogeneza- pentru ca in perioadele de stres creierul isi concentreaza energie pe autoconservare. Cand este inlaturat stresul cronic, creierul poate merge catre autoactualizare si crestere. Din aceste motive relaxarea si hipnoza sunt atat de importante si eficiente- chiar si pentru simplul motiv ca dau shut down programelor de autoconservare specifice stresului. - Principiul folosesti sau pierzi ( discutat pe larg in legea 7) este un alt factor care intareste rolul repetitiei. 5. Legea iertarii Potrivit lui Fox si Bibliei, iertarea este o lege spirituala care face ca puterea meditatiei, rugaciunii si programarii inconstiente sa fie mult mai mare. Altfel, neiertarea va crea activitate ( energie) la nivel inconstient care poate sa fie folosita pentru atingerea obiectivelor tale. 6. Legea dualitatii gandului (intensitatii) Aceasta lege ne arata ca mintea inconstienta face anumite schimbari doar cand acestea sunt dorite cu adevarat. Pentru a face acest lucru, mintea inconstienta citeste doua semnale ale mintii constiente pentru a testa puterea dorintei unui anumit lucru. Daca cele doua semnale sunt congruente, semnalul devine o instructiune de programare inconstienta. Daca cele doua semnale sunt incongruente, ele se vor anula unul pe celalalt si semnalul va fi pierdut. Cele doua semnale despre care vorbim sunt: - Semnalul rational ( cel al gandului): afirmatii, autosugestii, vizualizari - Semnalul emotional: incarcatura emotionala care acompaniaza gandul. Daca cineva repeta deseori o afirmatie, dar se simte descurajat si fara speranta, semnalul se pierde, iar afirmatia respectiva nu se va implini. 7. Legea cresterii Aceasta lege a mintii inconsntiente spune ca in mintea ta cresc acele lucruri la care te gandesti si se atrofiaza cele carora nu le acorzi atentie. Cu alte cuvinte, fie folosesti un lucru, fie il pierzi. Fox este de parere ca nu poti sta intr-o situatie in timp ce doresti sa creezi una noua. Tu la ce te gandesti? La ceea ce doresti sau la ceea ce nu doresti?
Nu e somn, e odihna constructiva
Duminica, Decembrie 08, 2013
Traim intr-o perioada cand suntem conectati in permanenta la internet, telefoane, persoane, tehnologie de orice fel si am uitat cat de important este pentru minte sa se refaca. Rezultate au aratat ca un pui de somn imbunatateste productivitatea, iar pauzele regulate cresc productivitatea si creativitatea, pe cand lipsa acestora conduce la stres si extenuare. John Trougakos de la Universitatea Scarborought din Toronto si Scoala de Management Rotman compara creierul cu orice alt muschi din corp. La fel ca si muschii care sunt obositi dupa uz repetat si sustinut, la fel si mintea devine obosita dupa activitate intensa. Creierul are nevoie de o perioada de recuperare dupa efort, explica acesta. Nu este necesara o pauza daca te simti " in priza" si plin de vitalitate, uneori avem nevoie e o perioda intense de concentrare ca sa ajungem la maximum de productivitate. Este vorba de acele momente in care ne fortam sa continuam ceva ce in mod normal am dori sa intrerupem. Cercetarile de la Universitatea Notre Dame arata ca somnul dupa o perioada de invatare intensa e benefic pentru reactualizarea informatiilor. Psihologul Jessica Payne si colegii sai de la Universitatea Notre Dame au studiat 207 de elevi care in mod obisnuit dormeau 6 ore pe noapte. Payne a dat instructiunea studentilor in mod random ca sa invete la 9 dimineata, 9 seara, lasand echipa de la 9 dimineata sa stea treaza dupa invatare intreaga zi, in timp ce grupul de la 9 seara se culca ulterior. Ea a testat apoi capacitatea studentilor de reactualizare a informatiilor dupa 30 de minute, 12 ore si 24 de ore. Ea a descoperit ca dupa 12 ore, acei studenti care au dormit s-au descurcat mult mai bine la testele de memorie. Dupa 24 de ore, cand toti studenti au dormit, toti studentii si-au amintit mult mai bine ceea ce au studiat. " Studiul nostru arata ca a dormi imediat dupa ce inveti ceva nou este benefic pentru memorie" spune Payne. Intr-o lume in care credem ca succesul vine odata ci mai multe ore de lucru, poate ca e timpul pentru o schimbare si chiar pentru o pauza.
Stresul, fericirea si relaxarea stau de vorba la o cafea
Duminica, Decembrie 08, 2013
Stresul : Am doar cateva minute la dispozitie, spune rapid ce ai de zis ! Fericirea : Vreau sa plec intr-o vacanta ! M-am saturat de tine, te parasesc ! Stresul : Pentru cine ? Fericirea : Plec cu Relaxarea ! Stresul : Tu ai innebunit, stii bine ca fara mine nu existi, de-abia dupa ce imi termin eu rolul, apari si tu in joc. Altfel pe tine nu te baga nimeni in seama ! Fericirea : Cred ca poate fi si altfel. Stresul: Stii bine ca te voi urmari peste tot! Fericirea: Degeaba insisti, m-am hotarat! Plec cu Relaxarea! Stresul: Dar cine e Relaxarea aceasta? Fericirea: Cineva de care nu cred ca ai auzit. Dar imi place de ea, ma face sa cresc si sa nu imi mai fie frica. Stresul: Asa ceva nu exista! Fericirea: Exista stresule si in fata sa incepi sa palesti si tu, oricat esti de tare si de puternic. Stresul: Vreau si eu sa o vad! Fericirea: Pentru tine e invizibila. Dar eu incep sa ma imperietenesc cu ea. Relaxarea sta intr-un colt si priveste toata zarva aceasta intre ganduri. Arunca o suflare peste ele si ele se opresc. Fericirea inca sta in picioare si se apropie cu pasi timizi: Relaxarea: Bine ai venit! Fericirea: Bine te gasesc! Ce mai faci? Relaxarea: Te astept demult! Fericirea: Si cum de nu m-ai strigat? Relaxarea: Am asteptat sa vii singura, sa iei singura decizia de a fi prietena mea! Fericirea: Se poate trai asa, fara amenintari si presiune? Relaxarea: Eu sunt relaxarea, nice to meet you! Am multe surprize pentru tine! Fericirea: Wow, ce atingere puternica! " There's something about you, baby"! In ultima perioada am observat ca asa cum fericirea a devenit o obsesie, la fel s-a intamplat si cu relaxarea. Dorim atat de mult sa nu fim pesimisti, incat cautam cu orice pret sa gandim pozitiv si sa fim fericiti. Devine un scop suprem, de care tinem cu dintii sa se intample, un must ce trebuie bifat ca sa fim cool. Daca altii spun ca pot fi fericiti, atunci pot fi si eu! Deci trebuie sa fiu capabil/ a sa fiu fericit/a! Cel putin la fel de multa zarva se face si in legatura cu stresul. Cat de daunator sanatatii e stresul, e afecteaza fizic, psihic, ne rapeste ani buni din viata, etc. Combatem stresul ca sa fim fericiti si ne stabilim ca obiectiv sa fim zen tot timpul. Stresul are rolul sau in viata noastra si multe cercetari, dar si dovezi empirice ne arata rolul energizant al stresului in viata noastra. O doza optima de stres e ca o cafea de dimineata care ne trezeste si ne pune in miscare. Ideea e sa ne rezumam la doza benefica, fara a ne intoxica cu cofeina. Ma amuz cand vad impactul major pe care il are toata aceasta miscare de dezvoltare personala asupra populatiei, cum se face trecerea de la obectivele corporatiste catre cele personale. Must-urile de la job se transfera in viata personala. Avem aceeasi presiune, aceeasi lupta, aceleasi tendinte contradictorii si temeri de esec. Astfel, cu cat tii mai mult sa fii fericit/a si relaxat/a cu orice pret, cu atat aceste stari sunt mai departe de tine! Invata sa te relaxezi si sa te simti bine cu tine, accepta-ti limitele, esecurile si starile. Iarta-te ca nu esti perfect/a in toate planurile si vei vedea ca multa tensiune dispare! A fi relaxat cu adevarat inseamna a depasi lupta aceasta interioara de auto-realizarea asa cum este ea definita in multe carti sau cursuri. A fi relaxata cred ca inseamna a-ti cunoaste limitele, a sti pana unde se intinde plapuma ta. Multi trag de plapuma aceasta pana cand ii sar tot fulgii si apoi regreta ca nu mai au nici o acoperire. Pe principiul acesta zeci de mii de oameni isi fac credite la banca pe care ulterior nu le mai pot plati... Relaxarea nu e un obiectiv in sine, e un stil de viata pe care il inveti. Atentie, acest stil de viata poate contraveni unui mediu competitiv si constrangator. A fi relaxat/a inseamna a cunoaste faptul ca pentru unii oameni esti bun/a, iar pentru alti nu. A fi relaxat/a inseamna ca fi tu, indiferent de cei din jur. A fi relaxat/a inseamna a depasi stadiul in care te lasi definit/a de ceilalti si sa doresti sa le faci pe plac cu orice pret. A fi relaxat/a e o arta, e arta de a fi. E arta care te transforma in model si maestru pentru ceilalti, caci toti ne dorim sa traim viata relaxati, fara a strange cordoanele cu ceilalti si cu viata. A fi relaxat/a inseamna a lasa biciul din mana si o carma usoara, lejera. A fi relaxat/a inseamna a ne lasa suprinsi de frumusetea din jur. Cum ajungem acolo? Tu cand ai trait ultima data relaxarea?