Manechinul din infinite costume care esti tu

Manechinul din infinite costume care esti tu

Joi, Aprilie 23, 2015

Ne identificam cu un corp, cu o anumita silueta, cu o anumita coafura, machiaj sau gen de haine.

La fel, ne identificam cu anumite comportamente, atitudini, valori, emotii si ganduri.

Suntem asa cum am fost cu totii programati sa fim- fie de catre noi, fie de catre ceilalti.

Imaginea noastra de sine se formeaza pe urmatorul tipar: imaginati-va un manechin ( ceea ce suntem noi) pe care se aseaza diferite tipuri de haine. Hainele sunt proiectiile celorlalti pe care noi le acceptam si credem ca fac parte din noi. Se poate intampla sa uitam ca suntem manechinul si sa spunem ca suntem chiar hainele care le purtam.

Astfel, daca ni se spune o viata intreaga ca suntem inteligenti, avem rezultate bune si confirmam aceasta " haina" care ne place, caci este valorizata de societate.

Daca purtam haina de fumator, s-ar putea sa ne simtim vinovati ca o purtam fiindca stim ca acest lucru este daunator.

Toate aceste haine au rolul de a ne construi o identitate pentru ca noi uitam cine suntem.

Ne iubim, ne respingem, ne ranim sau ne mandrim cu noi insine in functie de modul in care evaluam ca hainele ce le poarta manechinul sunt sau nu acceptate de mediu si de cei din jur.

Astfel, stima de sine se formeaza atunci cand stim ca hainele care le avem reprezinta o valoare pentru noi si cei din jur. Atunci ne valorizam atu-urile personale si ne afisam hainele bune, cautand sa ne ascundem pe cele slabe, rupte.

Cand ajungem sa vorbim despre respect de sine, atunci deja ne lepadam de acele haine rupte si nepotrivite si nici nu mai lasam ca mediul sau altii sa ne imbrace cu orice fel de haine, invatam sa respingem ceea ce nu ne prieste, caci ne pretuim cu adevarat.

Iubirea de sine inseamna a stii ca esti un manechin si atat, indiferent de hainele care te imbraca si ramai centrat in sine. Stii ca si cei din jur sunt manechine care poarte diverse haine, dupa cum i se potrivesc fiecaruia.

Dupa acest model, evolutia normala a oricarui om preocupat de dezvolatre personala implica: incredere in sine- stima de sine- respect de sine- iubire de sine

Atunci cand vorbim de umbre si lumini, noi ascundem de noi si de altii anumite haine pe care le avem. Ele pot fi atat zdrente, cat si hainele cele mai frumoase si invatam adesea mai degraba cum sa palim, decat cum sa stralucim.

Este adevarat ca stralucirea atrage mai multe priviri si ca multi fluturi mor atunci cand merg catre soare, insa esenta noastra este insasi lumina , iar fluturele, doar o forma in care putem accede la ea. In stadiul de omida, nu vom face altceva decat sa ne taram si sa uitam frumusetea, libertatea si ascensiunea potentialului fluture din noi.

Toti am acumulat de-a lungul timpului diverse zdrente, dar si mii de alte haine pe care le purtam in functie de imprejurari. Cu cat esti mai deschis catre viata si te expui mai multor tipuri de experiente, cu atat descoperi cat esti de flexibil, de adaptabil si de bogat!

Rolul dezvoltarii personale in aceasta metafora a manechinului este urmatorul: sa descoperi drumul spre a fi rege sau regina.

Drumul de la cersetor la rege si regina este unul care se parcurge cu curaj, seninatate si dorinta de a evolua prin diverse stadii, in diverse perioade, facand ordine in dulapuri printre multitudinea de umerase si haine. Inseamna sa stii ca poti fi imbracat cu orice haine si totusi sa fii tu, sa te regasesti in fiecare tinuta ce o porti, insa sa te identifici cu atitudinea de rege sau regina. Astfel, in drumul tau in viata vei stii ca ceilalti sunt doar oglinzi ale tale, caci asa cum tu ai cotrobait in dulap si ai purtat de-a lungul timpului hainele ce le poarta si altii, nu ii mai judeci, ci recunosti motivele si intentiile din interiorul celui care la poarta.

Care este atunci rolul vietii, dincolo de dezvoltarea personala?

Sa recunosti ca esti un creator divin care defileaza pe scena vietii in forma si invelisul unui manechin.