Mandala este un termen sanscrit care in traducere ar insemna " cerc magic" si desemneaza o figura geometrica in care cercul e inscris in patrat sau patratul e inscris in cerc. Acest simbol a aparut in domeniul psihologiei pentru prima data in opera lui Jung care vedea mandala ca expresie a psihicului si in particular a sinelui.
Ca simbol universal, mandala reprezinta disponibilitatea spre totalitate, sau poate reprezenta totalitatea cosmica ( cum se intampla in cazul marilor mandale ale traditiei religioase ), ele pot sa aiba si o functie defensiva pentru oamenii prea fragmentati.
Cartea lui Richard Moss- Mandala of Being este un ghid practic care explica cum si de ce oamenii in mod frecvent isi blocheaza potentialul prin patternuri ale suferintei, oferind totodata un program usor aplicabil in viata de zi cu zi care combate si inlatura comportamentele umane distructive.
Utilizand mandala, dr. Moss ilustreaza cele 4 locuri unde individul se plaseaza atunci cand se simte amenintat, inconfortabil, cand nu este pe deplin concentrat sau ancorat in momentul prezent.
Prin cartea sa, la modul metaforic, Richard Moss joaca rolul arhetipal al " batranului intelept " care il acompaniaza si il incurajeaza pe neofitul analizei si dezvoltarii personale in acea calatorie a cunoasterii care il va conduce catre excelenta si geniu, departe de temeri si limitari. Mai mult decat atat, persoana invata sa aiba cu sine acel compas adevarat care duce catre adevaratul sine si in magia momentului prezent, elogiat inca din antichitate de filosofii care incurajau omenirea inspre " carpe diem! ".
In primul capitol al cartii sale, intitulat " Cele mai timpurii relatii cu noi insine" autorul afirma:
" Inca din prima copilarie si chiar inca din primele momente ale conceptiei, cine suntem, cum suntem si, intr-un grad semnificativ, cine vom deveni, depind in mare masura de felul in care suntem hraniti si de mediul in care ne dezvoltam. Oricine si orice situatie ajuta la formarea a ceea ce suntem, aducand in mod inevitabil la suprafata anumite trasaturi si nuante unice ale fiintei noastre . Din nefericire, relatiile noastre si anumite circumstante pot de asemenea inhiba, sau chiar suprima totalmente anumite calitati ale naturii noastre esentiale innascute."
Moss incepe prin detalierea modului in care in primii ani de viata, relatiile cu noi insine uneori pot deveni dificile. Parintii, desi au cele mai bune intentii pentru copiii lor, limiteaza sau poate chiar interzic anumie idei sau trasaturi , limitand astfel autenticitatea si conceptul de a fi totalmente liber de a fi tu insuti, intreg si unic.
Copiii dezvolta apoi un Eu ideal reprezentand acea persoana care isi imagineaza ca ar trebui sa fie, conform asteptarilor celor din jur. Comparatia permanenta cu acest Eu ideal format in copilarie poate fi radacina acelor sentimente de o viata intreaga pe care le au unele persoane referitoare la sentimentul neadecvarii sau acel sentiment de a nu fi intreg deseori verbalizat prin afirmatii de genul: " o parte din mine vrea ceva, iar o alta parte din mine imi cere exact contariul".
Un alt pol si punct de plecare in intelegerea fiintei umane si in formarea imaginii de sine a individului este Eul social, care il oglindeste pe om asa cum este el vazut de catre ceilalti.
Si cine suntem noi totusi?
Invitatia lui Moss si a altor specialisti este aceea de a deveni constienti zi de zi si cu fiecare pas de entitatea care suntem. Odata facut acest lucru, putem trece mai departe pentru a realiza ca suntem ca fiinte mult mai mult, ca avem un Eu mai extins si mai larg si mai profund decat cel relevat de atentia constiintei indreptata in acest sens si scop. Exista sute de moduri in care sutem distrasi de ceea ce suntem cu adevarat, ne pierdem pe noi insine in creatiile propriilor noastre minti si scenarii cognitive.
Richard Moss ne atrage atentia asupra unui lucru esential si anume faptul ca nu suntem nici una dintre toate acele identitati create de noi insine, nu suntem rolurile pe care le jucam in viata noastra de zi cu zi- nu suntem slujba sau profesia noastra, nu suntem obligatiile noastre, nu suntem aspiratiile noastre sau credintele noastre religioase. Suntem mai mult decat atat si chiar mai mult decat totul unificat, iar pentru a reusi sa descoperim si sa relationam cu Eul nostru autentic, este necesar sa aducem in intregimee atentia si costiinta in prezent.
Atata timp cat ne inhibam identitatea, nu avem in mod constient capacitatea de a ne conecta mereu noului moment, improspatati fiind doar de noutatea momentului. Despre aceasta senina asteptare si acceptare se vorbeste inca din cele mai vechi timpuri ca fiind una dintre tainele intelepciunii.
Richard Moss: " Suntem capabili doar de interpretarea fiecarui moment in termenii validarii sau amenintarii identitatii noastre. Asadar avem tendinta de a ne trai viata intr-o stare a unei perpetue reactii la stimuli si de protejare de sine."
Ce avem de facut pentru a ne descoperi adevaratul Eu?
Moss ne sfatuieste ca dupa ce ne conectam momentului prezent sa ne ascultam interiorul. La fel ca si traditionala practica a meditatiei, aceasta ascultare a vocii interioare porneste prin indreptarea campului constiintei asupra respiratiei si se extinde ulteior prin largirea constientizarii catre intregul corp. Indreptand atentia asupra emotiilor si sentimentelor prezente, putem cu usurinta sa ne debarasam de comportamentele si reactiile nefolositoare din trecut sau viitor, de povestea nostra sau scenariile celor din jur.
Mandala realizata de Moss are doua axe- axa trecut/ viitor si axa Eu/ tu. In centrul mandalei se afla mometul prezent, unde ar fi indicat, la modul ideal sa fim mereu ancorati.
In mod tipic, gandirea noastra este directionata catre oricare alta directie decat centrul, miscandu-ne in extremele axelor sau de-a lungul acestora. Astfel, cand o prsoana prezinta emotii dezadaptative, o posibila interpretare este acea ca e posibil sa acorde o mare parte a atentiei sale intr-o anumita axa, sau blocheaza multe resurse in acea zona.
Miscarile care se departeaza de centrul mandalei unde se afla momentul prezent, vor da nastere unor scenarii care ne indepaarteaza de ceea ce suntem cu adevarat si pot lua urmatoarele forme principale:
scenarii grandioase sau depresve despre mine
scenarii ale furiei sau geloziei despre tine'
scenarii pline de regret sau pline de anxietate legate de trecut si viitor.
Transformarea interioara porneste prin travaliul individual de a fi conectati mereu catre centrul vietii- aici si acum- si evitat pe cat posibil sa ne situam undeva in perimetrul axelor care ne distanteaza de centru.
