Efectul Mozart si beneficiile sale asupra copilului

Efectul Mozart si beneficiile sale asupra copilului

Vineri, Aprilie 07, 2017

Aceasta fraza ne face sa ne imaginam o gravida care, cu castile puse pe burta ei, e convinsa ca daca pune muzica clasica pentru copilul ei inca nenascut, se va imbunatati inteligenta acestuia. Dar exista oare dovezi stiintifice care sa sustina aceasta idee care a facut o gramada de vanzari in industria cartilor, cd-urilor si viedoclipurilor?

O scurta lucrare publicata in revista  Nature in 1993 a introdus fara sa-si dea seama presupusul Efect Mozart cititorilor. Psihologul Frances Rauscher a introdus 36 de copii de liceu intr-un studiu si i-a pus sa asculte 10 minute dintr-o sonata de Mozart in Do Major, un cantec de relaxare - inainte de a face anumite sarcini de gandire spatiala si logica.

Intr-unul dintre aceste teste, care implica impaturirea si desfacerea unei bucati de hartie, studentii care au ascultat Mozart au aratat imbunatatire semnificativa in performanta lor (intre 8 si 9 puncte IQ de inteligenta spatiala).

Rauscher - a carui nume, spre deosebire de alti oameni de stiinta, era citat pe unele CD-uri, a ramas socata de felul in care acest mic efect al muzicii clasice s-a extins de la o simpla lucrare de impachetat hartii, la inteligenta generala pentru toti copiii, inclusiv cei nenascuti.

"Cred ca parintii sunt foarte disperati sa le dea copiilor lor orice avantaj de care dispun", spunea ea intr-un interviu.

In adaugare la valul de produse comerciale ce s-a produs odata cu descoperirea, guvernatorul Georgiei din anul 1998, Zell Miller a cerut ca toate mamele nou-nascutilor din stat sa primeasca cd-uri de muzica clasica. Iar in Florida, centrele de zi au fost echipate prin sistemele de sunet cu simfonii cantate in boxe.

In 2004 un studiu facut in Stanford a urmarit cat de mult a a avut efect studiul lui Rauscher fata de alte studii publicate in revista Nature in aceeasi perioada. In topul SUA al primelor 50 de reviste, lucrarea intitulata "Performanta in sarcini spatiale si muzicale" a fost citata de 8.3 ori mai des decat articolul faimosului astronom Carl Sagan.

"Pare sa fie o manifestare circumscrisa a unei credinte raspandite dar mai vechi, numita "determinism infantil", ideea ca o perioada critica in dezvoltarea timpurie are consecinte ireversibile pentru tot restul vietii unui copil." Acest efect este de asemenea ancorat in convingerile mai vechi despre puterea benefica a muzicii.

Unii inca se mai contrazic asupra puterii muzicii. Don Campbell, un muzician clasic care a scris mai mult de 20 de carti despre muzica, sanatate si educatie, inclusiv despre efectul Mozart asupra copiilor, spune ca "Muzica are o calitate extraordinara de organizare a creierului."

Facand referinta la munca doctorului Alfred Tomatis privind efectele terapiei prin muzica asupra copiilor cu dislexie, tulburari de atentie si autism, el crede ca muzica care nu este foarte emotionala sau ritmata are o influenta pe mai multe nivele asupra individului, de la reglarea starii pana la vindecarea stresului.

Dar in 1999 psihologul Christopher Chabris, a facut o meta-analiza pe 16 studii relationate cu efectul Mozart pentru a evalua eficienta in intregime.

"Efectul este de doar un punct si jumatate de IQ, si se rezuma doar la sarcinile de impaturit hartia", spune Chabris. El face de asemenea observatia ca imbunatatirea poate fi pur si simplu rezultatul unei variabile naturale ale persoanei care experimenteaza intre cele doua testari.

Ceva mai aproape anul acesta, Ministerul Educatiei si cercetarii din Germania a publicat o alta revizie la studiu facuta de unii oameni de stiinta cu inclinatii muzicale care au declarat fenomenul inexistent.

"As spune pur si simplu ca nu exista dovezi ca copiii care asculta muzica clasica vor avea vreo imbunatatire in abilitatile cognitive" adauga Rauscher, acum profesor de psihologie la Universitatea din Wisconsin-Oshkosh. "E doar un mit, dupa parerea mea."

In loc sa ascultam doar muzica pasiv, Rauscher sugereaza sa punem un instrument in mainile celor mici pentru a ridica inteligenta. Ea citeaza un studiu din 1997 al Universitatii din California, Los Angeles, care a gasit, printre 25,000 de studenti ca aceia care au petrecut timpul implicati intr-o activitate muzicala au avut scoruri mai mari la SAT si examenele de performanta la citire, decat aceia care nu aveau nici un fel de pregatire in muzica.

In ciuda respingerii sale de catre comunitatea stiintifica, companii ca Baby Genius continua sa pledeze catre muzica clasica catre toti parintii care isi doresc copii mai inteligenti.

Chabris spune ca adevaratul pericol nu se afla in acest marketing ci in parintii care evita rolurile pe care trebuie sa le indeplineasca in mod natural.

"Se indeparteaza de la alte interactiuni care ar putea fi benefice, cum ar fi sa se joace cu copiii si sa-i intretina prin intermediul activitatilor sociale. Aceasta este cheia unui copil cu adevarat inteligent, nu simfoniile unui compozitor austriac care a murit de multa vreme."